Coloana de stiri economice:O companie din trei din Romania are probleme cu lichidităţile
O companie din trei din Romania are probleme cu lichidităţile, din cauza neîncasării facturilor sau a întîrzierii plăţilor, şi declară pierderi de aproximativ 5% din facturile emise, potrivit datelor unui studiu realizat de institutul de cercetare a pieţei Ipsos pentru grupul german EOS. "Blocajele de lichidităţi sînt resimţite mai ales de companiile din segmentul business to consumer (B2C). În Romania, o companie din trei (29%) a avut deja probleme de lichidităţi din cauza neîncasării facturilor sau a efectuării întîrziate a plăţilor. În Rusia, companiile declară pierderi în medie 0,4% din facturile emise pentru clienţi B2C, în Marea Britanie aproximativ 1,5%", a declarat directorul general al EOS KSI Romania, Georg Kovacs. În urmă cu un, 31% din companiile din Romania înregistrau probleme cu lichidităţile din cauza facturilor neîncasate. Studiul "Obiceiuri de plată în ţările europene" a fost realizat în primăvara acestui an şi s-a desfăşurat în Romania, Marea Britanie, Spania, Grecia, Rusia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Germania şi Belgia. Studiul a luat în calcul răspunsurile persoanelor cu putere de decizie în domeniul colectării creanţelor/juridic şi/sau managementul informaţiei/riscului din 2.200 de societăţi cu cel puţin 20 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de cel puţin 5 milioane de euro, care activează în domeniile comerţ, industrie şi prestări de servicii. Potrivit studiului, în Romania se declară pierderi aproximativ cinci procente (4,87%) din facturile emise. În acest context, nivelul creanţelor nerecuperabile, de 5,9% în segmentul B2C şi 4,2% în segmentul business to business (B2B) se situează, cumulat, pe locul al treilea, după Grecia şi Spania. Circa 70% dintre companiile romaneşti au afirmat că nu angajează specialişti în domeniul managementului creanţelor şi foarte puţine apelează la prestatori de servicii externi. În segmentul B2C, doar 38% dintre intervievaţi apelează la prestatori de servicii specializaţi în managementul creanţelor, la jumătate comparativ cu Germania - 74% şi cu Belgia - 78%. "În special, firmele din segmentul B2C ar trebui să apeleze la profesionişti externi în managementul creanţelor, dacă doresc să ajungă la nivelul european", a spus Kovacs. Ca şi pînă acum, o treime din intervievaţi au reclamat blocaje de lichidităţi din cauza creanţelor neîncasate. "Pe acest fundal, termenele de plată foarte generoase acordate de către companiile romaneşti în prezent clienţilor persoane juridice sînt neobişnuite", a afirmat Kovacs. Anul trecut, companiile romaneşti au acordat în medie termene de plată de 40 zile. Conform studiului Ipsos, clienţii persoane juridice au acum 44,5 zile la dispoziţie pentru a-şi achita facturile, termene mai lungi fiind întîlnite doar în Grecia - 92,2 zile şi Spania - 71,4 zile. Potrivit lui Kovacs, termenele de plată prea mari se reflectă direct asupra situaţiei facturilor neîncasate. După Grecia şi Slovacia, companiile din Romania se situează pe locul trei la nivelul creanţelor de încasat, cu valori de peste 12% din cifra totală de afaceri. În segmentul B2C, creanţele de încasat reprezintă 9,7% din cifra totală de afaceri. Mai mult, 25% dintre cei intervievaţi estimează o înrăutăţire a comportamentului de plată al clienţilor.
Isărescu: Suprareglementarea stimulează riscurile, soluţia constă în etică
Tendinţa de suprareglementare a pieţelor financiare este îngrijorătoare nu doar pentru monetarişti şi libertarieni, pentru că poate stimula în sine asumarea de riscuri sub acoperirea regulilor, iar soluţia rezidă în promovarea eticii şi profesionalismului, apreciază guvernatorul BNR Mugur Isărescu. "Dacă strîngi şurubul reglementării prea tare intri în conflict cu mecanismele pieţei (...) Tot timpul există riscul suprareglementării, care de la un punct în colo poate să dărîme încrederea. Adecvarea capitalurilor este una dintre temel preponderente ale reglementării (...) Acest lucru creează propriile stimulente pentru apetitul pentru risc al bancherilor şi se va ajunge la un nou ciclu de neadecvare a capitalului. Dacă ştim aceste lucruri, ce facem? Cred, la fel ca alţii, că încrederea, avînd o componentă emoţională, depinde foarte mult de calitatea bancherului", a spus Isărescu la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului Bancar Roman. Guvernatorul BNR apreciază că relaţia de credit este fundamental umană, de încredere, şi abia în secundar o relaţie tehnică, ceea ce face ca etica şi profesionalismul să fie esenţiale, pentru a construi un profil de bancher caracterizat de "onestitate, moralitate, simţ al dreptăţii şi echilibrului". Isărescu a explicat că dereglementarea excesivă a fost la fel de periculoasă, mai ales într-un sistem financiar care este construit pe riscuri, dar a fost supraestimată pentru că nu s-au identificat corect resorturile de creştere globală din ultimii 20 de ani. Potrivit lui Isărescu, combinaţia de pieţe foarte libere şi stat social, de creştere economică susţinută concomitent cu inflaţie scăzută au fost rezultatul unor evenimente unice şi irepetabile, legate în principal de căderea comunismului şi a Cortinei de Fier. El a explicat că avansul economic s-a realizat atît prin importul de tehnologie pe fostele pieţe comuniste, cît şi prin comercializarea tehnologiilor secrete dezvoltate în perioada Războiului Rece, din care au rezultat actualele industrii, cum este cea de "micro-telefonie". Tot ca elemente irepetabile sînt văzute de guvernatorul BNR şi dezvoltările pe pieţele mondiale ale Chinei şi Indiei, astfel de evoluţii fiind puţin probabile în viitor din cauza unor politici mult mai prudente privind conservarea locurilor de muncă. Pe de altă parte, Isărescu a ţinut să arate că Adam Smith avea dreptate atunci cînd vorbea despre forţa "mîinii invizibele" a pieţei şi despre "lăcomia" şi goana după profit aducătoare de progres, pentru că "Avuţia Naţiunilor" a fost scrisă în secolul XVIII, cînd societatea britanică era caracterizată de un puternic spirit moral. "El vorbea de mîna invizibilă şi lăcomie într-o societate în care normele etice erau foarte puternice, iar munca era una dintre valorile supreme. Lumea mergea la biserică, şi nu din cînd în cînd, ci în fiecare duminică, şi-şi stabileau acolo şi normele de etică, pe care noi azi le vedem ca fiind chiar foarte rigide", a explicat Isărescu.
Ferrari măreşte cota de automobile acordate Romaniei
Constructorul italian de automobile Ferrari va aloca anul viitor Romaniei, prin distribuitorul Forza Rossa, o cotă de automobile cuprinsă între 32 şi 35 de unităţi, a declarat ieri directorul de marketing al importatorului, Lucian şonea, la lansarea modelului 458 Spider. Pentru acest an au fost alocate 30 de maşini şi toate au fost vîndute. "Anul viitor vom avea 32 de maşini, însă în contextul în care va fi lansat şi noul model 599 cota alocată Romaniei au putea creşte pînă 35 de unităţi", a precizat reprezentantul Forza Rossa. Dintre cele 30 de automobile vîndute în acest an de distribuitor, 12 unităţi sînt Ferrari 458 Spider, model lansat ieri pe plan local, la preţuri de peste 235.000 euro. "Am primit comenzi pentru acest model încă de anul trecut. Avem alocate 12 unităţi şi toate au fost vîndute. Livrările vor începe în luna februarie a anului viitor", a adăugat Şonea. El a mai spus că o parte dintre unităţile vîndute în acest an sînt destinate Republicii Moldova şi Bulgariei, unde Forza Rossa este de asemenea importator. Modelul 458 Spider, prima berlinetă cu motor central spate din lume, a fost prezentat în septembrie la Salonul Auto de la Frankfurt. Automobilul este echipat cu un motor care dezvoltă 570 cai putere şi cu un acoperiş rigid retractabil, o inovaţie brevetată Ferrari care reprezintă de asemenea o premieră mondială pentru un automobil sport din acest segment. Noul Ferrari atinge o viteză maximă de 320 kilometri pe oră şi poate ajunge de la zero la suta de kilometri în 3,4 secunde. Consumul mediu de carburant este de 11,8 litri la suta de kilometri, iar emisiile de dioxid de carbon sînt de 275 de grame pe kilometru. Forza Rossa este deţinută de soţii Camelia şi Ion Bazac (fost ministru al Sănătăţii) prin Forza Rossa Holding. Forza Rossa a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de nouă milioane euro, în creştere cu 10% faţă de 2009.
APIA: Piaţa auto din Romania a scăzut în primele zece luni cu 7,3%
Vînzările de vehicule au scăzut în primele zece luni cu 7,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 91.650 unităţi, iar livrările de autoturisme au înregistrat un declin de 11%, la 78.848 unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În octombrie, comparativ cu luna anterioară, au fost vîndute 10.993 vehicule, cu 4% mai multe, şi 9.678 autoturisme, în creştere cu 6%. "Un impact pozitiv asupra vînzărilor generează în continuare programul Rabla, chiar dacă şi acesta este sub aşteptările pieţei. S-au achiziţionat prin acest program pînă la sfîrşitul lunii octombrie aproximativ 31.000 de autovehicule noi, ceea ce reprezintă 39% din totalul vînzărilor", se arată într-un comunicat al APIA. Potrivit acestuia, un alt impact pozitiv asupra vînzărilor l-a avut taxa pe poluare, care a reuşit să echilibreze într-o oarecare măsură raportul dintre autoturismele noi şi cele rulate. Piaţa vehiculelor comerciale a avansat în perioada analizată cu 24%, la 12.127 unităţi, însă în octombrie faţă de septembrie a scăzut cu aproape 9%, la 1.252 de unităţi. În topul celor mai vîndute autoturisme în primele zece luni primul loc este ocupat de Dacia, cu 23.997 unităţi, urmată de Volkswagen (8.366 unităţi), Skoda (6.912 unităţi), Renault (5.990 unităţi), Ford (4.484 unităţi) şi Opel (4.178 unităţi). Producţia de vehicule a înregistrat o scădere totală de 2,3%, la 283.809 unităţi, pe segmentul autoturisme declinul fiind de 2,1% (261.450 unităţi). De asemenea, exportul de vehicule a consemnat o scădere aproape 1%, la un volum total de 256.871 unităţi. Livrările externe de vehicule comerciale au urcat cu 0,5%, la 20.433 unităţi, iar cele de autoturisme s-au diminuat cu 5,1%, la 236.438 unităţi. În ceea ce priveşte importul de vehicule, datele APIA indică la zece luni o scădere de 2,3%, la 65.558 unităţi. Reprezentanţii APIA estimează că vînzările totale de vehicule în Romania nu vor depăşi 112.000 unităţi, dintre care autoturismele vor fi sub 100.000 de unităţi.
Ameropa Holding a preluat controlul Azomureş
Grupul elveţian Ameropa Holding a preluat controlul Azomureş (AZO), potrivit CRU News, site specializat de ştiri din industrie. Azomureş a anunţat la sfîrşitul lunii octombrie că Ameropa Holding se află în negocieri avansate în vederea preluarii controlului firmelor Eurofert şi Azomures Holdings, acţionari ai Azomureş (AZO) care deţin cumulat 75,87% din acţiunile combinatului chimic din Tîrgu Mureş. Ameropa deţine în Romania Ameropa Grains Constanţa (CCRL), fosta Comcereal Constanţa, care a preluat numele acţionarului majoritar. Ameropa Holding controlează 96% din titlurile Ameropa Grains. Azomureş deţine 90,42% din titlurile operatorului portuar Chimpex Constanţa (CHEM). Combinatul din Tîrgu Mureş este controlat de investitori turci, prin intermediul Eurofert Investments şi Azomureş Holdings LLC, ambele firme fiind înregistrate în SUA. Azomureş avea o capitalizare de aproximativ 443 milioane lei (101,6 milioane euro) înainte de a anunţa negocierile cu Ameropa. La cotaţiile de marţi, Azomureş valorează circa 726 milioane lei (166,5 milioane euro). Acţiunile Azomureş au urcat marţi cu 10,6% pînă la mijlocul şedinţei bursiere.
De ce ne ocolesc marii investitori în energie
Romania are un potenţial important de creştere în domeniul energetic, pentru exploatarea căruia este însă nevoie de investiţii mari, care nu vor putea fi atrase de la investitorii privaţi în lipsa unor politici consistente şi credibile, susţin mai mulţi reprezentanţi ai pieţei. "Este nevoie de sume mari, incredibil de mari, pentru investiţiile din Romania", a declarat la un forum de profil Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS). El a arătat că investiţiile pot fi susţinute prin mai multe modalităţi, precum economisire, împrumuturi sau fonduri europene, însă prioritare pentru viitor sînt investiţiile străine directe. Pentru sectorul energetic, sumele necesare sînt foarte ridicate, iar proiectele au o durată mare de implementare, astfel încît investitorii trebuie să se asigure că proiectele sînt profitabile pe termen lung, a afirmat van Groningen, care ocupă şi poziţiile de preşedinte şi director executiv al Raiffeisen Bank. Potrivit sursei citate, Romania a făcut paşi importanţi pentru a creşte stabilitatea economică, dar măsurile sînt deocamdată insuficiente. "Potenţialul nu înseamnă neapărat că se va ajunge la rezultate pozitive. Pentru a rezolva această problemă, avem nevoie de un mediu economic atractiv şi predictibil", a spus van Groningen.
Pieţele penalizează Franţa cu dobînzi tot mai mari
Pieţele financiare nu mai au răbdare ca Franţa să piardă ratingul AAA pentru a penaliza statul, diferenţa dintre dobînzile statului francez şi cele ale Germaniei fiind la niveluri fără precedent de la introducerea euro, potrivit unei analize Bloomberg. Diferenţa dintre dobînda de referinţă a obligaţiunilor germane cu maturitatea la zece ani şi randamentul titlurilor similare ale Franţei fluctuau ieri la aproximativ 155 puncte de bază (1,55 puncte procentuale), după ce a atins joi 200 puncte de bază, cel mai ridicat nivel din 1990. În aprilie, spread-ul dintre dobînzile Franţei şi cele ale Germaniei era de numai 28 puncte de bază, adică 0,28 puncte procentuale. Randamentul obligaţiunilor franceze cu maturitatea la zece ani erau ieri de 3,47%, la mijlocul distanţei dintre dobînzile Olandei (AAA) şi Belgiei (Aa1 - Moody's). Dobînzile acceptate de Franţa sînt cu peste un punct procentual mai ridicate decît cele plătite de Marea Britanie, care are de asemenea ratingul AAA. "Franţa nu se tranzacţionează ca un AAA. Piaţa a dat deja verdictul", comentează un analist al Newedge London. Criza datoriilor de stat care a început acum mai bine de doi ani în Grecia şi a migrat între timp în Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania se apropie cu paşi repezi de Franţa, a doua mare economie a zonei euro.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
