Coloana economica
În termeni ajustaţi sezonier, creşterea economică faţă de trimestrul trei din 2010 a fost de 4,5%. În primele nouă luni ale anului, economia a crescut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 2,7% pe serie brută şi cu 2,6% în termeni ajustaţi sezonier. Dan Lazăr, secretar de stat în ministerul Finanţelor, spune că majorarea PIB din trimestrul trei, de 4,4%, a fost determinată în principal de avansul din agricultură, dar "revigorarea" economiei nu este simţită şi la nivelul colectării taxelor, pentru că agricultura nu este fiscalizată. "La nivelul economiei romaneşti simţim o revigorare, o creştere de peste 4% din PIB, ceea ce ne face să fim optimişti. Din nefericire, la nivel fiscal nu am simţit-o atît de mult pentru că agricultura nu este fiscalizată. Dacă lucrurile continuă în acest trend, atunci eu spun că prognoza de creştere de 1,5% pentru acest an va fi depăşită", a spus Lazăr. Potrivit reprezentantului Finanţelor, în afară de agricultură, şi celelalte sectoare au contribuit la creşterea din trimestrul trei. "Unul dintre cele mai importante motoare a fost agricultura, dar alături de agricultură au fost construcţiile, turismul, dar şi la nivelul industriei, unde vorbim de o creştere a exporturilor. Toată lumea se aştepta ca exportul să aibă un trend descrescător, dar iată că dumneavoastră ne-aţi ajutat", a spus Lazăr, făcînd referire la oamenii de afaceri prezenţi în sală. Pe de altă parte, premierul Emil Boc a declarat, ieria, că Romania se află pe graficul unei creşteri economice pentru acest an între 1,5 şi 2 la sută, iar aceasta este cea mai mare creştere din ultimii doi ani. Emil Boc a afirmat că datele de pe cel de-al treilea trimestru al acestui an care vor fi prezentate de Statistică arată cea mai mare creştere din ultimii doi ani şi demonstrează că politica Guvernului, de investiţii şi creare a locurilor de muncă, a fost corectă. Premierul a declarat că faptul că în acest an Romania a avut mai mulţi bani pentru infrastructură şi că anul viitor va avea mai mulţi bani decît a avut în 2011 demonstrează că Guvernul a ştiut să ia decizii în interesul ţării. "Fără sprijinul şi suportul romanilor, Romania nu ar fi reuşit în aceşti doi ani să îşi consolideze stabilitatea macroeconomică şi să plece pe o creştere economic. (...) Putem concluziona că Romania a avut patru trimestre consecutive de creştere economică, respectiv ultimul trimestru din 2010 şi primele trei din acest an, ceea ce demonstrează că ţara se află în graficul unei creşteri economice pentru acest an între 1,5 şi 2 la sută", a conchis premierul.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Premierul declară că este posibilă o uşoară indexare a salariilor şi pensiilor
Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că există, pentru a doua jumătate a anului viitor, o perspectivă pentru o uşoară indexare a salariilor şi pensiilor, însă Guvernul "nu va cădea în patima indexărilor" fără acoperire economică. "Dacă la anul lucrurile nu se vor înrăutăţi în Europa şi în lume, pentru că depindem de ceea ce se întîmplă în jurul nostru, există o perspectivă, în a doua jumătate a anului viitor pentru o uşoară indexare a salariilor şi a pensiilor, dar acest lucru îl vom putea confirma sau infirma abia în luna mai 2012", a spus premierul. Potrivit lui Emil Boc, Guvernul "porneşte prudent" cu bugetul pe anul viitor, pentru că nu vrea să compromită stabilitatea macroeconomică a Romaniei şi nu vrea să se întîmple ceea ce se întîmplă în Grecia şi în Italia. "Dacă există resurse financiare se realizează indexările, dacă nu, nu. Am păţit-o în 2008, cînd politicieni iresponsabili au mărit peste noapte salariile şi pensiile fără să aibă acoperire în economie şi am suferit doi ani consecinţe. Actualul guvern nu va cădea în nicio patimă de acest fel şi nu va compromite stabilitatea Romaniei", a declarat premierul. Bugetul pe 2012 nu include majorări de salarii şi pensii deoarece Guvernul nu s-a "repezit" pe un scenariu optimist, iar dacă datele economice care vor fi analizate în aprilie-mai sînt pozitive va fi decisă indexarea acestora "cu un anumit procent" prin ordonanţă de urgenţă, afirma, vineri seară, premierul Emil Boc. "Nu vom aborda bugetul din 2012 în termeni electorali. Nu ne repezim la majorări de salarii şi pensii", spunea acesta.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
BERD: Peste o treime dintre romani dau vina pe "Vest" pentru criză
Mai mult de o treime dintre romani dau vina pe "Vest" (SUA, UE sau Occidentul în general) pentru criza financiară şi economică, în timp ce încrederea populaţiei în democraţie şi economia de piaţă a scăzut în ultimii cinci ani, reiese dintr-un raport BERD. În ansamblu, în ţările din Europa Centrală şi de Est, sub-estul Europei, Caucaz şi Asia Centrală, cel puţin o treime dintre respondenţi învinovăţesc Occidentul pentru criză, procentajele variind de la circa 70% în Slovacia şi Serbia sau aproximativ 60% în Cehia şi Ungaria la sub 30% în Rusia. Ungurii şi bulgarii sînt mai supăraţi pe Vest decît romanii, reiese din raportul BERD, în timp ce în ţări ca Ucraina, Republica Moldova şi Rusia percepţia că Occidentul este vinovat pentru criză este mai puţin răspîndită. Sprijinul pentru democraţie şi economia de piaţă a scăzut la nivelul noilor state membre UE în ultimii cinci ani (2010 faţă de 2006), potrivit sondajelor BERD, instituţia observînd că, în general, populaţia din fiecare ţară tinde să atace "ceea ce are". Cu alte cuvinte, locuitorii ţărilor cu o societate "mai liberă", care funcţionează conform principiilor democraţiei şi economiei de piaţă, şi-au pierdut din încrederea în aceste sisteme din cauza crizei, în timp ce popoarele care sînt guvernate de sisteme controlate mai strîns de stat, cu regimuri mai autoritare, înclină mai mult spre democraţie şi piaţa liberă. Astfel, încrederea în democraţie şi economia de piaţă a scăzut în ultimii cinci ani în majoritatea statelor nou intrate în UE, Balcanii de Vest şi Turcia, dar a crescut în majoritatea ţărilor din CSI, excepţia notabilă fiind Ucraina. Populaţia ţărilor cu economii emergente şi aflate în tranziţie din proximitatea Europei a avut mult mai mult de suferit în urma crizei financiare din 2008-2010 comparativ cu locuitorii economiilor din Europa de Vest, notează BERD. Criza a determinat reduceri mai acute ale consumului în toate categoriile, în special în zone esenţiale ca alimentele de bază şi cheltuielile pentru sănătate. În Romania, circa 60% dintre gospodării au fost afectate "destul sau semnificativ" de criză, potrivit rezultatelor sondajului BERD. Din procentajul de 60%, 15% dintre familii au încercat fără succes să ia credite pe canale oficiale, în timp ce alte 14% au reuşit. Totodată, peste 35% dintre familii au încercat fără succes să se împrumute "pe canale neoficiale", iar peste o treime au dus pînă la capăt acest efort, potrivit sondajelor BERD.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Context nefavorabil pentru împrumutul din SUA
Contextul nefavorabil de pe pieţe şi retrogradarea ratingului Ungariei vor afecta emisiunea de obligaţiuni în dolari pregătită de Romania, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Lazăr. "Bineînţeles că va afecta emisiunea de obligaţiuni. Ceea ce s-a întîmplat cu retrogradarea ratingurilor pe Ungaria şi a celorlalte ţări din jurul nostru ne afectează şi pe noi, iar din ceea ce am văzut, şi ceea ce cred, este că politica de ieşire pe piața de capital va fi la momentele favorabile", a spus Lazăr, întrebat dacă va fi afectată emisiunea în dolari în actualul context nefavorabil şi a creşterii CDS-ului Romaniei la peste 400 puncte. Lazăr a mai arătat că Ministerul Finanţelor nu-şi permite să se împrumute la un preţ foarte mare. Întrebat dacă Finanţele ar putea chiar să tragă bani din acordul preventiv cu FMI anul viitor, Lazăr a spus că şi aceasta este o opţiune dacă împrumutul de pe piaţa internă va deveni foarte costisitor, însă pentru moment nu se are în vedere o astfel de variantă.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Investiţiile străine s-au înjumătăţit
Investiţiile străine directe au totalizat în primele nouă luni 1,175 miliarde de euro, în scădere cu 54,1% faţă de aceeaşi perioada din 2010, deşi în luna septembrie Romania a atras investiţii de 49 milioane de euro, dublul nivelului din august, potrivit datelor Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). Creditele intra-grup au însumat 232 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au totalizat 943 miliarde euro, se arată într-un comunicat al BNR. Investiţiile din primele nouă luni au acoperit în proporţie de 31% deficitul de cont curent, care s-a plasat la 3,79 miliarde de euro. În luna septembrie investiţiile străine au însumat 49 de milioane de euro, avînd în vedere că în primele opt luni fluxul de capital străin atras de Romania a totalizat 1,126 miliarde de euro. Deşi s-a înregistrat o creştere faţă de august, luna septembrie este una dintre cele mai slabe din acest an din punct de vedere al investiţiilor străine atrase, după ce în februarie investiţiile au fost de 54 milioane de euro, în aprilie de 65 milioane de euro şi în martie de 85 milioane de euro. Cele mai mari investiţii din acest an au fost raportate în luna mai - 355 milioane de euro, ianuarie - 209 milioane de euro şi iunie - 216 milioane de euro.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Piaţa bunurilor a crescut cu 11,5%
Piaţa romanească a bunurilor de folosinţă îndelungată a crescut în primele nouă luni cu 11,5%, pînă la valoarea de 960 de milioane de euro, cea mai bună evoluţie, respectiv 26,6%, fiind înregistrată de piaţa de IT, potrivit unui studiu al companiei de cercetare GfK. "Pe lîngă electrocasnicele mici, foto şi telecom, care au continuat să înregistreze rate solide de creştere, sectorul echipamentelor de birou a crescut pentru prima data din 2008. Electronicele şi electrocasnicele mari au arătat o creştere minoră de 2,7%, respectiv 1,1%", potrivit studiului citat. Trendul pozitiv din sectorul IT este vizibil mai ales la categoria computerelor portabile, unde consumatorul a fost motivat în procesul de cumpărare de "eroziunea de preţ". O altă categorie unde scăderea preţului a încurajat consumul a fost cea a monitoarelor. Sectorul electrocasnicelor de mici dimensiuni a cunoscut o creştere de 15,8% în trimestrul trei, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Majoritatea produselor din această categorie au contribuit la impunerea tendinţei pozitive.
