Isărescu: Această găleată de resurse interne este limitată
Romanii trebuie să conştientizeze că o parte din datoria externă a Romaniei, de 90 de miliarde de euro, a fost alimentată de populaţie, prin credite sau maşini luate în leasing, afirmă guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "Cînd vorbim de credit, v-aş ruga din toată inima să spuneţi cetăţenilor că atunci cînd s-a luat un credit s-a creat un debit, pentru că atunci cînd se ajunge la datorie parcă a făcut-o Dumnezeu. într-o ţară care a suferit atît de mult in anii '80, datoria devine un fel de bau-bau", a spus Isărescu. El a arătat că şi populaţia trebuie să conştientizeze că este responsabilă într-o măsură importantă pentru datoriei externe a Romaniei din prezent. "O parte din datoria de 90 şi ceva de miliarde de euro, o parte de 20 miliarde este publică. Supărare mare. (… ) Da cele cîteva milioane de maşini luate în leasing nu sînt credit şi în partea cealaltă nu sînt debit?", a afirmat Isărescu. El a arătat că firmele au datorii care cumulează 30 de miliarde de euro, iar restul revine băncilor. "Unii dintre noi îşi amintesc cum în anii '70, după zece ani de prosperitate au venit zece ani în care ne-am plătit datoria. A fost o crimă economică. Soluţia Romaniei este să avem o datorie pe care s-o putem gestiona", a mai spus Isărescu.
“Ne trebuie fonduri, nu ne mai uităm la curs”
Procesul de dezintermediere este inerent, iar economisirea internă este insuficientă, ceea ce face necesare inclusiv intrări de capital pe termen scurt, anunţă guvernatorul BNR, arătînd că banca centrală este nveoită să nu mai urmărească evoluţia cursului. "Trebuie să ne preagătim pentru un deleveraging (dezintermediere) în Romania pentru că este inerent, toate semenalele duc acolo. O anumită pregătire în politica monetară şi supraveghere trebuie să aibă loc să evităm un credit crunch (înăsprirea condiţiilor de creditare - n.r.). Hai să gîndim din nou paradigmele. Avem nevoie de investiţii, de funding, băncile au nevoie de funding, cele foarte dependente de un funding de la băncile mamă trebuie să-şi găsească alternative şi atunci avem nevoie de alte intrări de capital, chiar dacă ele sînt pe termen scurt, de portofoliu, ceva mai deranjante. Realitatea este că la cursul de schimb începem să ne uităm mai puţin pentru că nu avem încotro", a afirmat guvernatorul BNR. El a arătat că resursele interne sînt limitate şi nu trebuie "inflamate" pentru că există pericol inflaţionist. "Economisirea internă, dacă am stimula foarte tare... în primul rînd această găleată de resurse interne este limitată. Doar dacă le inflamezi. Nu ne trebuie inflaţie, să ne furăm căciula ca să creştem economisirea şi consumul. Cum poţi să creşti economisirea să nu distrugi consumul? Cu grijă (...) şi statul este înghesuit, şi cercurile de afaceri, si BNR este strîmtorată. Rezerva o fructificăm la mai putin de o zecime din cum o fructificam în trecut", a mai spus Isărescu. Datele BNR arată că numărul companiilor care au contractat împrumuturi bancare este în scădere. La mijlocul anului, mai puţin de 20% din totalul firmelor active aveau credite în derulare acordate de bănci sau alte instituţii financiare nebancare din Romania sau străinătate.
Atenţie la mesajul public
Isărescu a explicat că discursul public trebuie să se îmbunăţească şi să apară mai des formulte profesioniste în domeniul economic pentru ca mesajele să treacă de "bariera hidoasă" a comunicării publice. "Discursul public trebuie să se îmbunăţească, să apară mai des formulte profesioniste în domeniu, să mai echilibrăm vocea uneori gălăgioasă, să folosesc un cuvînt deja aruncat pe piaţă de ceilalţi vorbitori în numele opiniei publice romaneşti. Am spus de multe ori că, apropo de canalul de transmie al politicii monetare, într-un fel funcţionează cu un public educat şi altfel cu un public dezoerientat, confuz şi gata să pice în capcanele politicii monetare", a spus Isărescu. El a arătat că este rolul analiştilor economici este de a face acest pas, de a explica lucruri complicate prin vorbe simple, fără a plictisi. "E un challegence destul de greu, dar nu imposibil, şi mesajele să treacă barierea aceasta hidoasă a comunicării publice", a mai afirmat şeful băncii centrale.