Coloana: BNR va reduce dobînda în paşi mici
Condiţiile de piaţă din prezent permit într-un cîmp destul de importantant reducerea dobînzii cheie, însă o astfel de politică ar trebui urmată în paşi mici şi ţinînd cont de ansamblul factorilor din piaţă de la momentul respectiv, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Mişcînd rata dobînzii de politică monetară nu vrem să stricăm alte lucruri. De stricat echilibrele este uşor. Să le restabileşti, sa revii la înceredere este mai greu. Nu este vorba de frică, că nu sîntem curajoşi. Nu trebuie să ne dovedim curajul dînd cu capul într-un perete de oţel", a afirmat şeful băncii centrale. El a răspuns, astfel, întrebărilor mai multor analişti care au solicitat o reducere mai puternică a dobînzii cheie. Isărescu a adăugat că o scădere a ratei dobînzii cu mai mult de 0,25% ar scoate instituţia din comportamentul băncilor centrale. "Cam acesta este pasul. În momentul în care reduci cu mai mult de 0,25%, apare întrebarea: Pe ce se bazează Banca Naţională (...) Treptat, ceea ce va face Banca Naţională în materie de dobîndă se va transmite şi la nivelul dobînzilor la credite şi, sperăm noi, şi la depozite. Chiar dacă pare paradoxal că nu este în interesul băncilor comerciale, este în interesul băncilor comerciale, pentru că ele vor trebui să se bazeze pe resursele de pe piaţa internă", a mai spus guvernatorul BNR. Isărescu a mai spus că BNR apreciază că rata de schimb se situează în prezent într-o zonă de echilibru, şi urmăreşte ca măsuri "nechibzuite" să nu dăuneze, fără a urmări un curs de echilibru. "În ianuarie, situaţia internaţională., în maniera în care va evolua ea, situaţia fluxurilor de capital va conta foarte mult (pentru decizia BNR de politică monetară). Spun situaţia fluxurilor de capital şi nu curs pentru că nu vreau să dau sentimentul că ţintim un anumit nivel de curs.Ne uităm la o zonă de echilibru a cursului, care există în acest moment, şi nu vrem s-o stricăm prin mişcări nechibzuite", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR a declarat că scenariul de bază în proiecţia inflaţiei pentru anul viitor ia în calcul o rată de creştere economică " în jur de 2 şi ceva" la sută. Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi, după o întîlnire cu delegaţia FMI, BM şi CE, că estimarea de creştere economică pentru anul viitor se plasează între 1,7% şi 2,7%. De asemenea, BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru anul viitor a fost redusă de la 3,5% la 3%, a anunţat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Spunem două lucruri, pînă spre primăvara anului viitor va continua căderea preţurilor, a IPC, pentru că efectul de bază continuă. S-ar putea ca prin martie să fie în jur de 2% sau chiar mai puţin, apoi tot efectul de bază ne va împinge mai în sus spre vară. Nu vedem în vară scăderi de preţuri alimentare, ne menţinem conservatori. Avem amplitudini extrem de mari în acestă perioadă, de 2%. Pentru că în această perioadă am avut o scădere medie de 0,2%, efectul de bază va duce inflaţia de la 2%, sub 2%, spre 3,5-3,6% în toamnă. S-ar putea să avem în primăvară o rată a inflaţiei sub media UE", a afirmat Isărescu. Preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflaţia anuală a coborît la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an. Banca centrală ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%.
Ghenea: Antreprenorii romani clonează afaceri decît să inoveze
Antreprenorii romani cel mai adesea clonează afaceri decît să inoveze idei de afaceri, deşi sînt inteligenţi şi creativi, a declarat Marius Ghenea, preşedintele grupului de firme FiT Distribution, menţionînd totodată că aceştia nu prea înţeleg mecanismele financiare ale afacerilor. "Am vorbit şi cu antreprenori din alte ţări din zonă, şi ai noştri sînt mai inteligenţi. Sînt foarte creativi, ceea ce la început este un plus, dar în cele din urmă se transformă în minus, pentru că excesul de creativitate duce la defocalizare şi uneori acest lucru este fatal pentru business. Un lucru foarte important, la care trebuie lucrat este că antreprenorii romani au prea puţină înţelegere cu privire la problemele financiare ale afacerii. Este şi vina şcolii. Dacă îi întrebi de cifre, îţi spun: stai să întreb contabila. Trebuie să înţeleagă mecanismele şi principiile financiare ale afacerii", a declarat, la un seminar pe teme de antreprenoriat, Ghenea, care este şi profesor în prima şcoală de antreprenoriat din Romania - School for Startups Romania. În ceea ce priveşte zonele în care antreprenorii romani sînt activi, Ghenea spune că aceştia nu sînt prea inovativi, ci urmăresc domenii "în trend", cît mai simple şi cu bariere de intrare joase. "Aş vrea mai mult business inovativ, decît de tip clonă. Ne uităm în străinătate şi spunem vreau şi eu o afacere ca asta. De multe ori, însă aceste afaceri sfîrşesc prin a fi doar clone, fără valoare. Antreprenorii romani merg într-o abordare de tip fashion, trend. Se merge după trend. Se caută afaceri cît mai simple şi cu bariere de intrare joase", a adăugat Ghenea. În opinia sa, ecosistemul antreprenorial din Romania suferă mai ales din cauza educaţiei în domeniu. "Există unele părţi din ţară unde există activitate febrilă din acest punct de vedere, dar nu focalizată, structurată. Majoritatea facultăţilor au cursuri de antreprenoriat, dar nu vreţi să ştiţi cine predă această disciplină. Aceste cursuri ar trebui să fie inclusă în curicula şcolară şi în strategia pentru educaţie. Această materie trebuie predată de oameni care au experienţă antreprenorială. Trebuie experienţă antreprenorială şi background în domeniu", a precizat Ghenea. În acelaşi timp, mediul antreprenorial din Romania suferă în opinia lui Ghenea din cauza lipselor de modele. "Din 2007-2008 avem unele modele, dar trebuie promovate. Altă problemă cu modelele este că nu ştim să delimităm modelele false de cele reale", a mai spus Ghenea.
Doar 8,4% dintre romani deţin smartphone-uri
Doar 8,4% din clienţii operatorilor de telefonie mobilă din Romania deţin un terminal inteligent (smartphone), comparativ cu o medie de 14% întîlnită la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor dintr-un studiu realizat de GfK în perioada mai - iulie 2011. "14% dintre deţinătorii de telefoane mobile din Europa Centrală şi de Est deţin un smartphone. La o privire mai atentă, cea mai mare incidenţă a deţinătorilor de smartphone este întîlnită în Slovenia, Turcia şi Lituania, în timp ce în ţări precum Slovacia, Ucraina şi Romania procentul deţinătorilor de astfel de modele este modest", arată GfK. În Romania, pe piaţa telefoniei mobile activează Orange Romania, Vodafone Romania, Cosmote Romania, Telemobil şi RCS&RDS. La finele lunii iunie, primii patru operatori aveau peste 25 milioane de clienţi. Potrivit studiului CEE Telco Industry Report 2011, accesarea internetului de pe telefonul mobil pare să fie proporţională cu incidenţa telefoanelor inteligente. "Acest grup progresiv de consumatori stîrneşte interesul retailerilor, deoarece deţinătorii de telefoane inteligente reprezintă 31% dintre persoanele care fac cumpărături online. Acestea sînt principalele concluzii ale CEE Telco Industry Report 2011, un studiu internaţional derulat în 15 ţări din Europa Centrală şi de Est, pe un eşantion total de peste 15.000 respondenţi", precizează GfK. Deţinătorii de telefoane inteligente reprezintă un target atractiv pentru industria publicităţii, deoarece probabilitatea de a-i atinge prin publicitatea online este considerabil mai mare în comparaţie cu posesorii de telefoane clasice, potrivit datelor din studiu. "În contrast cu aceştia, deţinătorii de smartphone sînt mai activi în accesarea internetului de pe telefonul mobil şi prezintă un interes mai mare faţă de serviciile online, cum ar fi cumpărăturile online sau internet banking. Totodată, 75% dintre deţinătorii de smartphone din regiunea Europei Centrale şi de Est accesează reţelele sociale pentru a comunica cu alte persoane", se mai arată în comunicat. În general, mai puţin de 20% dintre utilizatorii de internet din această regiune a Europei fac cumpărături online. "În Cehia, unde achiziţiile online sînt cele mai populare comparativ cu restul regiunii, 54% din populaţia online caută chilipiruri. Slovacia şi Slovenia sînt de asemenea lideri în regiune în privinţa cumpărăturilor online. în acelaşi timp, există loc de dezvoltare pe această zonă in ţări precum Turcia, Ucraina şi Kazahstan, ţări cu o utilizare timidă a cumpărăturilor online", se mai spune în comunicat.
Investiţiile străine directe nete au scăzut pînă la 2,22 miliarde euro
Investiţiile străine directe nete au fost anul trecut de 2,22 miliarde de euro, în scădere cu 36,6% faţă de 2009, companiile fiind nevoite să aducă aport la capital de 2,24 miliarde euro pentru acoperirea pierderilor. Astfel, potrivit datelor finale publicate BNR şi Institutul Naţional de Statistică (INS), din 2,22 miliarde euro reprezentînd investiţii directe, 1,824 miliarde euro au fost participaţii la capital şi 396 milioane de euro credit net primit de la investitorii străini. Nivelul participaţiilor la capital rezultă din diferenţa aporturilor în valoare de 4,067 miliarde euro şi pierderea netă în sumă de 2,243 miliarde euro. Datele preliminare prezentate de BNR la începutul anului arătau un nivel al investiţiilor străine directe în 2010 de 2,596 miliarde de euro, în scădere cu 25,57% faţă cele din 2009, cînd s-a înregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro. Ponderea participaţiilor la capital în fluxul de capital străin a crescut în 2010 la 82,2% de la 49,6%, în timp ce creditele nete primite de la investitorii străini şi-au diminuat aportul de la 50,4% la doar 17,8%, reiese dintr-un comunicat comun al BNR şi al INS. În anul 2010, la fel ca în 2009, cea mai mare parte a sumelor vărsate în capitalul firmelor cu acţionariat străin a avut ca destinaţie dezvoltarea afacerilor externe. Astfel, 98,3% din investiţii (3,928 miliarde de euro) au fost pentru dezvoltarea companiilor existente, în timp ce doar 1,1% din fonduri (46 milioane euro) au reprezentat investiţii greenfield. Totodată, 2,3% au fost participaţii (93 milioane euro) au reprezentat fuziuni şi achiziţii. Spre comparaţie, în 2009, 0,6% din participaţii au reprezentat proiecte greenfield,şi 1,1% fuziuni şi achiziţii. Soldul investiţiilor străine directe la finele anului trecut a fost de 52,58 miliarde euro, din care 35,5 miliarde euro reprezintă participaţii la capital, inclusiv profitul reinvestit, iar restul sînt credite nete de la investitorii străini - 17,05 miliarde euro.
Englezii vor să facă nunţi la castelele Peleş şi Bran
Turiştii englezi caută în Romania circuite culturale, rurale şi sejururi în deltă, dar au început să ceară şi organizarea de nunţi şi team building-uri la castelele Peleş şi Bran, a declarat, ieri, Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Agenţiei Invitation Romania Travel. "Pentru anul viitor avem deja cereri de la un mare tour operator britanic, cu care lucrăm de mai mulţi ani, pentru organizarea a şase nunţi ale unor englezi şi a două evenimente ale unor companii multinaţionale la Castelul Peleş", a spus Fodoreanu, prezent la Tîrgul de Turism World Travel Market, care se desfăşoară la Londra între 7 şi 10 noiembrie. El a adăugat că mai există cereri din partea englezilor şi pentru nunţi şi team building-uri la Castelul Bran şi la alte castele din Transilvania, dar şi la bisericile fortificate din această regiune. Preţul unei nunţi, cu o sută de invitaţi, la Castelul Peleş, cu meniu inclus, este, potrivit lui Fodoreanu, între 14.000 euro şi 18.000 euro, iar la Bran între 8.000 euro şi 10.000 euro. Un eveniment pentru o companie organizat într-o biserică fortificată costă 3.000-5.000 euro, iar într-un castel preţurile sînt 2.000-4.000 euro. "Toţi occidentalii sînt zgîrciţi atunci cînd cumpără produsul turistic de bază, dar ajunşi la destinaţie englezii, cel puţin, sînt cheltuitori dacă găsesc amintiri de valoare, mîncare şi băuturi bune", a spus Fodoreanu.
Mega pariul lui Warren Buffett
Miliardarul Warren Buffett a investit 23,9 miliarde dolari în trimestrul trei prin intermediul Berkshire Hathaway, cea mai mare sumă din ultimii 15 ani, accelerînd achziiţiile de acţiuni şi extinzînd portofoliul dincolo de companii producătoare de bunuri de larg consum şi de servicii financiare. Berkshire a cumpărat acţiuni în valoare de aproape 7 miliarde de dolari în perioada analizată, faţă de 3,62 miliarde de dolari în timestrul al doilea şi doar 834 milioane de dolari în primele trei luni ale anului, a anunţat compania, potrivit Bloomberg. Astfel, deţinerile de acţiuni din domeniile "comercial, industrial şi altele" ale Berkshire au crescut cu 62% în trimestrul al treilea, la 17,4 miliarde de dolari, depăşind investriţiile în companii de servicii financiare şi produse de consum. Buffett a început să cumpere masiv în contextul crizei datoriilor de stat şi retrogradării ratingului SUA de către Standard & Poor's, care au cauzat pe burse cele mai puternice scăderi de la sfîrşitul anului 2008. Printre investiţiile derulate în trimestrul al treilea de miliardar se mai numără acţiuni şi certificate cu drepturi preferenţiale la Bank of America în valoare de 5 miliarde de dolari şi preluarea Lubrizol Corp pentru 9 miliarde de dolari.
Finanţele se împrumută la randamente mai mici
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni un miliard de lei, prin certificate cu scadenţa la 12 luni, exact cît şi-a propus, la un randament de 6,64%, mai redus decît cel plătit la precedenta operaţiune pentru titluri la 11 luni, de 6,82%. Cererea totală a băncilor a fost de 2,8 miliarde de lei. Trezoreria a vîndut luna trecută certificate cu scadenţa la 11 luni de 735,7 milioane lei, la un randament de 6,82%. Ministerul Finanţelor a anunţat că vrea să atragă în luna noiembrie 4,5 miliarde de lei prin vînzarea de titluri de stat, de peste două ori mai mult decît suma pe care Trezoreria a reuşit să o împrumute în octombrie, iar scadenţele titlurilor sînt de sub trei ani.De la mijlocul lunii septembrie, Finanţele au atras împrumuturi mai reduse decît valorile programate, întrucît nu au acceptat să plătească randamente în creştere. Următoarea operaţiune este programată luni, 14 noiembrie, pentru vînzarea de certificate pe şase luni, în valoare de un miliard de lei.
