Coloana economica
"Este o perioadă de mare volatilitate. Premisele pe care construieşte un buget sînt destul de volatile, pe unele le controlezi, pe altele nu”, a arătat directorul general al ING Bank Romania, Mişu Negriţoiu
Derapajul cheltuielilor bugetare reprezintă principalul pericol pentru economie în anul viitor, celelalte riscuri fiind mult mai neînsemnate, afirmă directorul general al ING Bank Romania, Mişu Negriţoiu. "Cel mai prost scenariu pentru economie şi pentru Romania cred că este derapajul cheltuielilor bugetare. Altfel, eu nu văd riscuri pentru anul viitor", a spus Negriţoiu la emisiunea "După 20 de ani". Anterior, el a afirmat că politicienii trebuie să se maturizeze şi să înţeleagă că zugrăvitul bisericilor şi construirea de săli de sport în sate foarte sărace nu reprezintă priorităţi, arătînd că banii publici sînt folosiţi de cine are tocuri mai înalte sau voce ridicată. El consideră că elaborarea bugetului de stat pe un deficit încadrat într-un interval mai larg este normală în condiţiile incertitudinii de pe pieţe, dar în acelaşi timp spune că Romania trebuie să facă paşi spre transparenţă şi adevăr, pentru a nu repeta povestea Greciei, şi să elibereze resursele interne. "Este o perioadă de mare volatilitate. Premisele pe care construieşte un buget sînt destul de volatile, pe unele le controlezi, pe altele nu, ai elemente de ordin intern, impactul pieţei internaţionale, nu ştii de fapt care va mai fi dimensiunea finanţării, ce bani o să mai vină. Nu mai poţi să fii aşa de sigur, aşa de apropiat de ţintele bugetare şi trebuie să-ţi laşi o marjă de mişcare. Pe de altă parte, eu cred că mai avem paşi de făcut în construcţia bugetară ca să fie, şi iar e o lecţie grecească, să fie unul solid transparent şi adevărat. Dacă vorbim de deficitul bugetar pe cash este una, şi te poţi juca oricît cu datoriile. Pînă la urmă trebuie să ajungi să internalizezi toate datoriile", a spus Negriţoiu, solicitat să comenteze marja largă anunţată de preşedintele Băsescu pentru deficitul bugetar de anul viitor. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, după discuţia cu "troica" formată din FMI, BM şi CE, că deficitul bugetar va fi construit pe 1,9% din PIB, cu marjă de pînă la 2,5% pe cash, ceea ce înseamnnă 3% pe ESA (care include pierderile companiilor de stat - n.r.).
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Capitalul Nuclearelectrica va fi majorat cu 79 milioane lei
Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) vrea să majoreze capitalul Nuclearelectrica cu 79 milioane de lei şi apreciază că Fondul Proprietatea "poate să se considere prejudiciat", întrucît pentru a-şi păstra participaţia în companie va trebuie să participe la operaţiune. "Fondul Proprietatea, care a beneficiat în calitate de acţionar, de rezultatele alocării sumelor de la buget şi care, pentru păstrarea ponderii în capitalul social al acestei societăţi, va fi obligat să aducă aport de capital, poate să se considere prejudiciat", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei, care deţine 90,28% din capitalul companiei. Nuclearelectrica, operatorul centralei nuclearlectrice de la Cernavodă, are un capital social de 2,53 miliarde de lei. Fondul Proprietatea deţine 9,72% din titlurile companiei. Guvernul alocă anual sume de la bugetul de stat către Nuclearelectrica pentru cumpărarea de apă grea necesară reactoarelor nuclear 3 şi 4, care ar urma să fie puse în funcţiune în 2019. Necesarul de apă grea pentru cele două unităţi este 1.100 tone. Nuclearelectrica a primit pînă în 2006 fonduri în valoare de 1,69 miliarde lei de la bugetul de stat pentru realizarea programului nuclear. Din total, suma de 363,4 milioane lei a fost reprezentată de valoarea apei grele preluată de companie de la rezerva de stat. "Aceste sume au majorat capitalul social al Nuclearelectrica", se arată în nota de fundamentare a proiectului. În perioada 2006-2011 Nuclearelectrica a primit 1,44 miliarde de lei, dar capitalul companiei nu a mai fost majorat cu această sumă. Cea mai recentă majorare capitalului social al Nuclearelectrica a fost derulată în 2005, cu fondurile alocate de la buget.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
68% dintre nemţi consideră că Grecia nu are viitor în zona euro
Peste două treimi dintre germani sînt de părere că Grecia nu are un viitor în zona euro, potrivit unui sondaj publicat duminică de săptămînalul Focus, relatează AFP. La întrebarea "mai are Grecia un viitor în zona euro, în opinia dumneavoastră?", 68 la sută din cele 1.007 persoane chestionate au răspuns "nu", iar 27 la sută "da". Acest sondaj a fost realizat miercuri şi joi, adică la o zi după anunţul premierului grec Giorgios Papandreou, care a surprins pe toată lumea, cu privire la organizarea unui referndum în ţara sa, şi înainte ca el să revină asupra acestei idei. Incertitudinea politică era, în perioada respectivă, copleşitoare, iar liderii europeni vorbeau tot mai insistent despre o ieşire a Greciei din zona euro. În plus, 71 la sută dintre germani doresc să fie consultaţi în cazul unei noi decizii importante, care implică Germania, pentru zona euro, potrivit unui alt sondaj publicat duminică de Bild. De la începutul crizei greceşti, opinia publică germană, care se consideră înşelată, este reticentă faţă de ajutorarea acestei ţări. Presa germană a ridicat tonul duminică, criticînd în mod deschis evoluţiile crizei. "Iar, acum, aurul nostru!", titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung, potrivit căruia liderii din cadrul G20 ar vrea să facă apel la rezervele valutare şi de metale preţioase ale băncilor centrale, ale Bundesbank în special, pentru a contribui la salvarea euro, lucru dezminţit încă de sîmbătă seara de un purtător de cuvînt al Guvernului german. "Cancelarul (Angela Merkel) a intrerpretat cu succes rolul de şerif în timpul summit-ului G20. Cînd, oare, va da definitiv Grecia afară?", se întreabă Die Welt.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Banca Elveţiei este pregătită să deprecieze din nou francul
Consiliul de politică monetară al băncii centrale a Elveţiei este pregătit să ia noi măsuri dacă aprecierea francului va creşte riscul de deflaţie şi va ameninţa economia elveţiană, a declarat preşedintele instituţiei, Philipp Hildebrand, citat de Bloomberg. Banca Naţională a Elveţiei anticipează "deprecierea francului, în continuare", a afirmat Hildebrand pentru ziarul NZZ am Sonntag, într-un interviu publicat duminică. "Dacă nu se va întîmpla asta, ar putea conduce la incidente de deflaţie şi ar putea afecta puternic economia. Sîntem pregătiţi să luăm noi măsuri dacă perspectivele economice şi riscul de deflaţie le vor impune", a arătat oficialul. Banca centrală a Elveţiei a impus la începutul lunii septembrie un plafon de 1,2 franci al cursului franc/euro, cerut de oamenii de afaceri elveţieni pentru a apăra economia locală de riscuri după ce moneda se apreciase cu peste 17% în 12 luni, ameninţînd exporturile şi ridicînd riscul de deflaţie. Guvernul elveţian şi-a redus în septembrie prognoza privind exporturile, iar mai multe companii de top din Elveţia, exportatori şi totodată angajatori importanţi, au anunţat scăderea vînzărilor din cauza aprecierii francului. Întrebat dacă Banca Elveţiei intenţionează să ridice plafonul cursul de schimb, Hildebrand a arătat că instituţia "monitorizează datele şi va lua măsuri dacă va fi necesar". Francul elveţian a atins pe 9 august maximul istoric faţă de euro, la 1,0075 franci/euro. De la introducerea plafonului, francul s-a tranzacţionat între 1,2 şi 1,2474 franci/euro. Francul a închis vineri la 1,22 franci/euro, în scădere cu 0,5%. "Constatăm că politica noastră foarte clară privind introducerea cursului minim este foarte credibilă. La nivelul actual al cursului în raport cu euro, francul este încă evaluat prea sus", apreciază şeful băncii centrale a Elveţiei. Federaţia Elveţiană a Sindicatelor, care reprezintă circa 380.000 de salariaţi, a cerut în octombrie băncii centrale să ridice pragul la cel puţin 1,4 franci pe euro. Cel mai mare grup patronal de lobby al producătorilor din Elveţia a cerut de asemenea un curs mai ridicat.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Pepsi a vîndut operaţiunile de îmbuteliere din China
Grupul american PepsiCo a vîndut participaţia deţinută la 24 de companii de îmbuteliere din China către Tingyi Holdings, o companie locală listată la Hong Kong, admiţînd astfel că strategia adoptată pe una dintre cele mai importante pieţe din lume nu funcţionează, transmite Reuters. PepsiCo va primi iniţial în schimbul operaţiunilor 5% din acţiunile Tingyi-Asahi Beverages, companie deţinută în joint-venture de Tingyi şi grupul japonez Asahi Holdings. Participaţia este evaluată la 55 milioane de dolari. Grupul american îşi poate majora participaţia la 20% pînă în 2015, an în care China ar trebui să devină cea mai mare piaţă a băuturilor îmbuteliate din lume, potrivit proiecţiilor industriei de profil. Tingyi are o capitalizare de piaţă de 15 miliarde de dolari, după ce a crescut de circa 20 de ori în ultimii 10 ani. Operaţiunile de îmbuteliere ale PepsiCo din China, care au o valoare nominală de 600 milioane de dolari, merg în pierdere de doi ani din cauza creşterii costurilor cu materiile prime şi competiţiei dure cu Coca-Cola Co, care are în China o cotă de piaţă de trei ori mai mare decît cea a Pepsi. Volumul vînzărilor Coca-Cola în China a crescut în trimestrul al treilea cu 11%, datorită unei băuturi dezvoltate de grup special pentru piaţa chineză care a depăşit recent pragul de vînzări de un miliard de dolari pe an. Analiştii consideră că Pepsi şi-a schimbat strategia, dorind să se alieze cu jucători locali în loc să încerce să concureze cu Coca-Cola, un rival mult mai mare pe această piaţă.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Guvernul francez promite cel mai "riguros" buget după Al Doilea Război Mondial
Premierul francez Francois Fillon a declarat că Franţa va reduce anul viitor deficitul bugetar cu 20%, prin cel mai "riguros" buget de după cel de-Al Doilea Război Mondial, transmite Bloomberg. "Realitatea a lovit", a afirmat Fillon într-un discurs susţinut sîmbătă la Morzine, în Alpi. Guvernul nu are nicio "comoară ascunsă" cu care să finanţeze cheltuielile publice ajunse la niveluri record şi va ajusta în curînd prognozele de creştere. Deficitul bugetar pe anul viitor va fi redus cu 20%, de la 113 miliarde euro în acest an, a promis Fillon. în 2013, deficitul ar urma să fie scăzut cu încă 45 miliarde euro, jumătate din economii reprezentînd reduceri de cheltuieli. Diferenţa urmează să vină din creşterea veniturilor guvernului prin eliminarea unor scutiri fiscale. Guvernul francez se pregăteşte să anunţe, luni, un nou set de măsuri de austeritate, care ar putea include o nouă rată a taxei pe valoare adăugată pentru diverse servicii, precum cel al restaurantelor. De asemenea, potrivit săptămînalului L'Express, Parisul ar putea elimina una dintre zilele libere de sărbătoare acordate prin lege francezilor.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Apple a acordat directorilor bonusuri de 60 milioane de dolari
Apple a acordat bonusuri în acţiuni în valoare totală de 60 milioane de dolari unui număr de şase directori executivi, după ce a încheiat un an fiscal cu venituri record de 108,25 miliarde de dolari, transmite Reuters. Directorii, printre care se numără şeful diviziei de software, Scott Forstall, directorul financiar executiv, Peter Oppenheimer, şi liderul departamentului de marketing, Phil Schiller, au primit cîte 150.000 de acţiuni Apple restricţionate, care vor putea fi valorificate din 2016. La preţul de închidere al Apple de vineri de pe bursa de la New York, de 400,24 dolari, valoarea totală a bonusului acordat este de 60 de milioane de dolari. Un reprezentant al Apple a declarat că recompensa are rolul de a-i stimula pe cei şase pe termen lung. Veniturile Apple au crescut cu 73,9% în anul fiscal încheiat la finele lunii septembrie, la 108,25 miliarde de dolari, iar profitul net a urcat de la 14 miliarde de dolari la 25,9 miliarde de dolari. Deşi rezultatele companiei au depăşit estimările analiştilor, trimestrul al patrulea a fost considerat unul slab, deoarece mulţi potenţiali clienţi au amînat achiziţionarea unui telefon iPhone în aşteptarea lansării unui nou model din această familie.
