Economic

Coloana: Cursul de schimb a urcat la un maxim istoric

Ziarul de Vrancea
3 nov 2011 633 vizualizări
BNR a cotat ieri un euro la valoarea de 4,3585 lei

Moneda naţională şi-a temperat scăderea în faţa euro, cotaţiile coborînd sub 4,36 lei/euro, iar Banca Naţională a Romaniei (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,3585 lei/euro, cel mai ridicat nivel din ultimele 16 luni şi aproape de maximul istoric, de 4,3688 lei/euro. O rată de schimb mai mare faţă de nivelul de joi a fost afişată de banca centrală la 30 iunie 2010, cînd referinţa a atins maximul istoric. BNR a anunţat miercuri o paritate de 4,3460 lei/euro. Leul a pierdut teren şi în raport cu moneda americană, iar referinţa a urcat 0,84 bani, de la 3,1542 lei/dolar la 3,1626 lei/dolar. Pentru francul elveţian, cursul BNR a urcat cu 1,82 bani, de la 3,5698 lei/franc la 3,5880 lei/franc. Leul s-a depreciat la începutul sesiunii interbancare de joi, afectat de scăderile de pe pieţele internaţionale, determinate de incertitudinile provocate de Grecia, iar cotaţiile au urcat peste 4,36 lei/euro în prima oră de tranzacţionare. Ulterior, principalele acţiuni europene au trecut pe creştere, iar valutele din regiune şi-au acoperit pierderile, ca urmare a speranţelor investitorilor că o eventuală prăbuşire a guvernului Greciei ar asigura evitarea referendumului. Cu puţin timp înainte de ora 13:00, cînd BNR culege cotaţii din piaţă pentru a stabili referinţa, schimburile se realizau la 4,3580 - 4,3590 lei/euro. Băncile comerciale au scăzut dobînzile practicate pentru plasamentele cu scadenţă la o zi de la 5,12 - 5,52% la 4,86 - 5,36%. în acelaşi timp, randamentele afişate pentru sumele plasate pe termen de o săptămînă au coborît de la 5,44 - 5,94% la 5,21 - 5,71%.

GfK: Romanii au mîncat mai puţin, dar au cheltuit cu 15% mai mult

Romanii au cheltuit în primul semestru al acestui an cu 15% mai mult pentru alimentele de bază, chiar dacă au consumat mai puţin decît anul trecut, explicaţia fiind creşterea preţurilor alimentelor din ultimul an, potrivit unui studiu al companiei GfK. Cele mai afectate de creşterea preţurilor în ultimele şase luni au fost alimentele de bază, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce sumele alocate pentru produse alimentare neesenţiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul s-a scumpit cu pînă la 40%, în vreme ce volumul vînzărilor a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită, considerată de asemenea de către consumatori un produs esenţial, nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu pînă la 7%, la un număr de consumatori constant, potrivit GfK. Şi consumul casnic de bunuri de larg consum a urcat cu 6% în monedă naţională în primele şase luni, dar creşterea fost influenţată şi în acest caz de nivelul ridicat al inflaţiei. în volum, piaţa a scăzut cu aproape 2%, în timp ce fenomenul de down-trading (trecerea către produse dintr-un segment de preţ inferior) se manifestă în continuare. Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului. Dintre produsele nealimentare de bază, romanii au plătit uşor mai puţin pentru detergentul de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru şampon cheltuielile au avansat cu pînă la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi. După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului, în prima jumătate a anului, deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri de vînzări în volum modeste, de 4% fiecare. Comerţul modern cîştigă în continuare teren în defavoarea celui tradiţional, atrăgînd în primele şase luni 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din Romania pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, atrăgînd în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum.Hipermarketurile şi supermarketurile au avut rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendinţă explicată şi de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanţuri de retail.


Tănăsescu cere liberalizarea preţurilor la energie

Preţurile la energie şi gaze trebuie aliniate celor europene în intervalul 2013-2015, iar dacă această măsură nu va fi aplicată de Guvern, Romania nu va putea să îşi asigure investiţiile necesare, de 35 miliarde de euro pînă în 2020, mai în ales în sectorul energetic. "Există un calendar clar de aliniere a preţurilor la energie şi gaze în 2013 şi 2015, iar economia Romaniei, mai ales sectorul energetic, are nevoie de investiţii de 35 miliarde de euro pînă în 2020, care ar urma să fie în mare parte aportul companiilor private. Pentru acest lucru este nevoie de stabilitate şi de o aliniere a preţurilor", a declarat joi reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tănăsescu, înaintea unei întîlniri cu reprezentanţii Ministerului Economiei. Întrebat dacă alinierea preţurilor reprezintă o garanţie că firmele private vor investi în sectorul energetic romanesc, Tănăsescu a prezentat ca exemplu cea mai mare companie privată din Romania, OMV Petrom. El a afirmat că OMV Petrom şi-a bugetat investiţii anuale de un miliard de euro, în condiţiile în care pînă în 2020 investiţiile totale în economia romanească ar cumula 3,5 miliarde de euro pe an. Potrivit angajamentelor asumate de Guvern în faţa FMI, preţurile la energie şi gaze vor fi liberalizate etapizat pînă în 2013 în cazul companiilor şi pînă în 2015 în cazul populaţiei. Romania are "ancore destul de puternice" în acest moment pentru a face faţă unui şoc extern cauzat de tensiunile din Grecia, afirmă reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tănăsescu. "Problemele din Grecia nu sînt ale Romaniei, ci ale întregii Europe. Moneda euro va supravieţui, iar Romania are în acest moment ancore destul de puternice pentru a face faţă unui şoc extern. Trebuie să ne păstrăm calmul şi să implementăm cu prudenţă măsurile agreate împreună cu Guvernul", a afirmat Tănăsescu, înaintea unei întîlniri cu reprezentanţii Ministerului Economiei.

Încasările Fiscului au crescut, dar sub aşteptări

Încasările bugetare înregistrate de ANAF în octombrie au crescut cu 5,7% faţă de luna similară de anul trecut, la 15 miliarde lei, însă nivelul programat a fost atins şi depăşit numai la accize şi impozitul pe profit, în timp ce contribuţiile sociale au urcat comparativ cu 2010, dar sînt sub ţinte. Raportat la programul de încasări bugetare comunicat de Ministerul Finanţelor Publice pentru luna octombrie 2011, gradul de realizare a încasărilor este de 100,02%, se arată într-un comunicat al ANAF. La bugetul de stat programul de încasări a fost realizat în proporţie de 101,2% (program 10,72 miliarde lei, realizat 10,92 miliarde lei). Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010 se constată o creştere cu 279,39 milioane lei, respectiv cu 2,62% (realizat 2010 - 10,64 miliarde lei). Din datele prezentate, venituri peste cele programate au fost realizate la capitolele accize, impozit pe profit şi "rest venituri". La accize, prevederile bugetare au fost realizate în proporţie de 120,31% (1,82 miliarde lei faţă de un nivel programat de 1.,51 miliarde lei). Comparativ cu luna octombrie 2010 s-a înregistrat o creştere a încasărilor cu 241,91 milioane lei (respectiv cu 15,32%). Prevederile bugetare au fost realizate în proporţie de 104,37% la impozitul pe profit (2,06 miliarde lei faţă de un nivel programat de 1,97 miliarde lei). Comparativ cu luna octombrie 2010 se constată o creştere a încasărilor cu 23,19 milioane lei. De asemenea, la capitolul "rest venituri", gradul de realizare a programului a fost depăşit cu 39,62% (1,26 miliarde lei realizări faţă de un program de 906 milioane lei). Sumele încasate la acest capitol au fost mai mici faţă de cele din anul precedent cu 43,98 milioane lei, respectiv cu 3,36%, deoarece în luna octombrie a anului 2010 s-a încasat suma de 485 milioane lei, reprezentînd dividende plătite de Fondul Proprietatea, în timp ce în anul curent s-au încasat doar 252 milioane lei reprezentînd vărsăminte efectuate de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. Impozitulul pe venit a adus încasări de 97,81% din program (1,62 miliarde lei comparativ cu o ţintă de 1,65 miliarde lei). Faţă de octombrie 2010 se constată o creştere a încasărilor cu 207,53 milioane lei (respectiv cu 14,69%). ANAF a anunţat că la taxa pe valoarea adăugată prevederile bugetare au fost realizate în proporţie de 88,45% (4,03 miliarde lei faţă de un program de 4,56 miliarde lei).

Fratele lui Hrebenciuc vrea conducerea SIF Moldova

Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS, şi Laurenţiu Hrebenciuc, fratele deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, au intrat în cursa pentru un loc în Consiliul de Administraţie al SIF Moldova (SIF2). Ursache a fost preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea în perioada ianuarie-octombrie 2009. în prezent este preşedintele CA şi directorul World Trade Center Bucureşti (WTCB). Laurenţiu Hrebenciuc este director adjunct la Eximbank Bacău. Pentru aceeaşi poziţie mai concurează şi preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, şi fost vicepreşedinte al CNVM, Paul Miclăuş. El este din iunie membru în Consiliu de Administraţie al Bursei de la Sibiu. Anterior, între 2005 şi 2010 el a fost vicepreşedinte al CNVM, iar între 2000 - 2005 a fost membru în Comisie. În cursa pentru locul în CA de la SIF Moldova s-a mai înscris un alt fost vicepreşedinte CNVM, Mihail Ioan Mircea Radu. Acesta a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei în perioada 1994 - 2000. în prezent, el este preşedintele şi directorul general al Centrului de Pregătire Financiară Millenium. Alături de cei anumeraţi şi-au mai depus candidaturile Mihai Chişu, broker la IFB Finwest, şi Marin şerban Valentin, şeful departamentului de tranzacţionare al UniCredit CA IB Securities.

Înscrierea în REVISAL s-a prelungit

Guvernul a prelungit termenul pînă la care firmele pot înscrie sau actualiza datele în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REVISAL), stabilind ca operaţiunea să poată fi efectuată pînă la 15 decembrie 2011. Termenul de înscriere în REVISAL a expirat la 1 noiembrie 2011. Prelungirea termenului a fost decisă în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin hotărîre, în condiţiile în care, pînă la sfîrşitul lunii octombrie, au transmis date pentru înscrierea în REVISAL doar 71% dintre angajatori. Dintre aceştia, 77% au transmis informaţiile on-line, iar 23% au depus formularele la ghişee. Executivul precizează că actul normativ clarifică elementele privind drepturile salariale care se completează în registrul de evidenţă a salariaţilor, respectiv salariul de bază lunar brut şi sporurile aşa cum sînt prevăzute în contractul individual de muncă. Săptămîna trecută, programul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti a fost prelungit şi în zilele de sîmbătă şi duminică, pentru ca toţi agenţii economici să poată depune aplicaţiile REVISAL pînă la expirarea termenului limită de 31 octombrie, aceeaşi măsură fiind dispusă şi în celelalte inspectorate din ţară. Programul a fost prelungit cu argumentul că un număr mare de agenţi economici şi-au manifestat intenţia de a depune aceste aplicaţii în ultima zi lucrătoare.

Listă strategică cu proiectele europene

Guvernul a convenit, miercuri seara, cu Fondul Monetar Internaţional să extindă lista proiectelor UE prioritare, de la 60 la 100 investiţii publice, fiind preluate însă doar lucrări care necesită o finanţare modică, în valoare totală de sub 1 miliard euro, din care 586 milioane euro finanţare UE. Aproape toate aceste proiecte, semnate în intervalul 2009-2011, au în prezent un grad de execuţie de 0,%, ca şi majoritatea celorlalte 60 de investiţii iniţiale, Guvernul angajîndu-se să le aducă într-un timp record, pînă la sfîrşitul anului viitor, aproape de un nivel de realizare de 50%. Proiectele trebuie finalizate în perioada 2012-2015. Comparativ cu cele 60 de proiecte UE luate în calcul iniţial, noile investiţii sînt printre cele mai reduse din punct de vedere valoric. Cele 100 de proiecte au fost discutate miercuri seara de reprezentanţii Guvernului cu cei ai FMI şi publicate imediat pe site-ul Ministerului Afacerilor Europene.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.