Încrederea romanilor în economie, pe locul trei din coada unui clasament mondial
Studiul a fost realizat prin intervievarea a 28.000 de persoane, din 56 de ţări.
Ultimele zece state din clasament sînt, în ordine, Estonia, Lituania, Letonia, Irlanda, urmate pe aceeaşi poziţie de Franţa, Japonia şi Spania, topul fiind încheiat de Italia, Grecia, Romania, Portugalia şi Ungaria.
Încrederea din Grecia, ţară aflată în centrul crizei datoriilor suverane din zona euro, a crescut puternic, cu 10 puncte faţă de trimestrul al doilea.
Indicele privind încrederea în economie a populaţiei la nivel mondial a scăzut cu numai un punct, la 88 de puncte, faţă de trimestrul al doilea, dar a fost susţinut de creşterea optimismului în Brazilia şi Arabia Saudită, care au compensat problemele din economiile dezvoltate. Un nivel sub 100 de puncte al indicatorului de încredere arată pesimismul în perspectivele economice din următoarele luni.
Romania are 49 de puncte, în creştere cu 2 puncte faţă de trimestrul al doilea.
Peste 60% dintre cei intervievaţi consideră că nu este un moment bun pentru consum, iar unul din trei americani afirmă că nu are bani în plus de cheltuială.
Studiul a fost realizat în funcţie de încrederea în piaţa muncii, starea finanţelor publice şi disponibilitatea de a cheltui.
Oamenii sînt cel mai îngrijoraţi de perspectivele economice şi apoi de securitatea locurilor de muncă. Aceste temeri au depăşit în trimestrul al treilea îngrijorarea referitoare la inflaţie, se arată în studiu.
India se află pe primul loc în privinţa încrederii populaţiei în economie, cu 121 de puncte (-5 puncte), urmată, în top 10, de Arabia Saudită, Indonezia, Filipine, Brazilia, Tailanda, Emiratele Arabe Unite, China şi Hong Kong (la egalitate), şi Norvegia şi Malaezia (la egalitate) şi Elveţia.
în zona euro, încrederea s-a menţinut scăzută, în special în Franţa, ca urmare a adîncirii crizei datoriilor.
Unul din cinci europeni afirmă că nu au bani suplimentari pentru cheltuit, dar situaţia pare mai bună decît în SUA, unde unul din trei americani susţine acest lucru. Încrederea din Germania este mai ridicată decît la nivelul Europei sau în Statele Unite, deşi indicele a scăzut, ca şi în cazul SUA, cu un punct.
Astfel, indicele de încredere a atins 77 de puncte în Statele Unite, 87 în Germania şi 73 în Marea Britanie.
Tănăsescu: Exporturile şi agricultura vor încetini în 2012, greutatea în PIB se va muta pe consum
Creşterea exporturilor va încetini anul viitor, iar agricultura nu va mai avea probabil aceeaşi greutate în formarea PIB, astfel că avansul economiei va fi determinat într-o proporţie mai mare de consumul privat, afirmă Mihai Tănăsescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
"Exporturile vor continua să joace un rol important, însă viteza de creştere va fi mai mică decît cea a acestui an. în al doilea rînd, probabil că agricultura cred că nu va mai avea asemenea greutate în formarea PIB. Ca atare, noi vedem în momentul de faţă o creştere a consumului privat", a spus Tănăsescu la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică la Pro TV.
El se bazează în principal pe o creştere a consumului corporatist, în condiţiile în care cifrele arată că anul viitor firmele vor suplimenta investiţiile şi vor aloca aloca mai mulţi bani pentru cheltuieli.
"Sub asuspiciile actuale, există această claritate a creşterii consumului în anul în care urmează", a spus Tănăsescu.
Pentru acest an, estimarea de creştere economică de 1,5% va fi cel mai probabil confirmatã, în special pe fondul unui an agricol bun, dar şi datorită unui ritm susţinut de creştere a exporturilor în prima parte a anului.
După primele opt luni, ritmul de creştere a exporturilor a fost peste cel al importurilor, însă avansul s-a redus în ultimele luni.
Exporturile au urcat cu 25,1% în primele opt luni, la 29,2 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu 19,9% la 35,4 miliarde euro.
De altfel, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea la începutul lunii octombrie că prognoza de creştere economică pentru anul viitor va fi modificată, în condiţiile în care nu se mai poate miza pe aceeaşi creştere a exporturilor.
Cele mai recente proiecţii relevă pentru anul viitor o creştere economică uşor peste 2%.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se află la Bucureşti pentru a pentru a treia evaluare a acordului stand-by, iar prognoza oficială pentru anul viitor va fi anunţată la finalul vizitei.
Trichet: Criza datoriilor din zona euro nu s-a încheiat
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet a avertizat că criza datoriilor suverane din zona euro nu s-a încheiat, dar are încredere în capacitatea guvernelor de a reface stabilitatea financiară dacă sînt aplicare regulile Pactului de Stabilitate, transmite Reuters.
Trichet a arătat, într-un interviu acordat publicaţiei Bild am Sonntag, că este de o importanţă decisivă ca acordurile statelor Uniunii Europene din această săptămînă să fie aplicate precis şi rapid.
El a spus că BCE va urmări cu atenţie măsurile de reformă ale guvernelor, întrucît a venit timpul acţiunii. "Criza nu s-a încheiat dar, după deciziile din această săptămînă, am încredere că guvernele vor reuşi să refacă stabilitatea financiară", a afirmat şeful BCE.
În privinţa controversatului program al BCE de achiziţii de obligaţiuni suverane, pentru susţinerea ţărilor afectate de criza datoriilor, Trichet a spus că banca centrală a acţionat independent şi nu sub influenţă politică.
"BCE a decis independent toate măsurile speciale, din motive legate de politica monetară", a subliniat el.
Trichet a precizat că tratatele europene nu permit ca membrii consiliului guvernatorilor BCE să primească ordine de la guverne dau grupuri de interes.
Mandatul de preşedinte al lui Trichet se încheie la sfîrşitul acestei luni, urmînd să fie preluat de italianul Mario Draghi.
Liderii europeni au decis în această săptămînă un plan anti-criză care prevede recapitalizarea băncilor cu 106 miliarde de euro, extinderea capacităţii Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară la 1.000 de miliarde de euro şi reducerea datoriilor Greciei către creditorii privaţi cu 50%.
