Situaţia absorbţiei fondurilor europene de către Romania este dramatică
Situaţia absorbţiei fondurilor europene de către Romania este dramatică pentru că, pe lîngă riscul de a pierde din banii alocaţi pentru perioada următoare, economia romanească întîrzie să recupereze decalajul faţă de celelalte state din UE, a declarat Benoit Nadler, reprezentantul Comisiei Europene.
"Rata de absorbţie a fondurilor de către Romania este de doar 3,5%. Situaţia este dramatică, din cauza riscului ca Romania să piardă o parte din banii alocaţi pentru perioada următoare, dar aceasta are şi un impact economic. Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, Romania nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, Romania îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene", a declarat Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politica Regională din cadrul Comisiei Europene.
Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atît de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management.
"În cazul beneficiarilor, avansurile sînt mari, iar aceştia nu se mai grăbesc să obţină mai mulţi bani. La nivelul autorităţilor de management există probleme de personal şi de competenţă. Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în Romania. Primim în fiecare zi la Bruxelles plîngeri de la companii despre lipsa de transparenţă din Romania la licitaţiile publice", a spus Nadler.
Pe de altă parte, el apreciază că există un nivel nejustificat de ridicat de birocraţie la nivelul autorităţilor de management şi recomandă ca acestea să simplifice mai degrabă procedurile, decît să se plîngă de lipsa de personal. "Am suspendat plăţi pentru un proiect pentru că documentaţia împovărătoare nu asigură corectitudine şi conformitate. Încarcă beneficiarii, iar aceştia nu mai pot face faţă mintal problemelor. Procedurile ineficiente şi inadecvate sufocă implementarea proiectelor în Romania", a apreciat oficialul CE. El s-a referit în acest context şi la numărul excesiv de mare al auditorilor şi ale controlorilor proiectelor, care sînt necoordonaţi, incompetenţi şi inconsecvenţi. "Toate acestea amplifică incertitudinea investitorilor. Autorităţile se protejează de incompetenţă prin tot mai multe proceduri", a mai spus Nadler.
Companii susţinute de stat cu subvenţii au pierderi de sute mii lei/angajat
Un sfert din cele 154 companii de stat monitorizate au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei/angajat şi doar 14 dintre unităţile de stat au avut profit peste media sectorului privat, societăţi pentru care Guvernul a amînat mulţi ani restructurarea şi le-a susţinut puternic cu subvenţii.
Din totalul celor 154 companii de stat monitorizate de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional, 59 de unităţi au raportat la sfîrşitul anului trecut pierderi care pornesc de la 1.000 lei/angajat şi ajung pînă la 883.000 lei/angajat, lider detaşat în acest sens fiind Uzina Mecanică Orăştie, o fabrică de armament desprinsă din Romarm şi inclusă încă din urmă cu aproape zece ani într-un program de restructurare fără finalitate.
Pierderi importante au fost acumulate, printre altele, şi de SN Cărbunelui (359.000 lei/angajat), SC Carbonifera (238.000 lei/angajat), Termoelectrica (203.000 lei/angajat), şantierul Naval Mangalia (181.000 lei/angajat), Tarom (163.000 lei/angajat), Romavia (144.000 lei/angajat), CN Huilei (72.000 lei/angajat), Oltchim (60.000 lei/angajat), Avioane Craiova (54.000 lei/angajat), CNM Petromin (52.000 lei/angajat), CN CFR (41.000 lei/angajat), CFR Marfă (29.000 lei/angajat), SN Radiocomunicaţii (20.000 lei/angajat), Metrorex (14.000 lei/angajat), SNLO (6.000 lei/angajat), Poşta Romană (3.000 lei/angajat), CFR Călători (3.000 lei/angajat), Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (3.000 lei/angajat), relevă un studiu al Băncii Mondiale.
Comparativ, anul trecut, fiecare angajat din sectorul privat a produs, în medie, un profit brut de 370 lei, în timp ce fiecare angajat din companiile de stat a contribuit la o pierdere de 7.000 lei, în unităţi la nivel local, respectiv de 22.000 lei la nivel central.
Din totalul celor 154 companii de stat monitorizate, doar 31 au înregistrat un profit pe angajat peste media la nivel naţional şi doar 14 unităţi au raportat profit peste media din sectorul privat.
Profit este însă înregistrat de companii care controlează piaţa pe nişe din domeniul lor de activitate, precum Electrica (599.000 lei/angajat), Imprimeria Naţională (229.000 lei/angajat), CN Aeroporturi Bucureşti (87.000 lei/angajat), Transgaz (81.000 lei/angajat), Loteria Romană (66.000 lei/angajat), Hidroelectrica (15.000 lei/angajat), Nuclearelectrica (13.000 lei/angajat).
Acelaşi document relevă că o treime dintre companiile de stat, în care lucrează peste 116.000 angajaţi, sînt considerate ca aflîndu-se "de facto" în stare de faliment (în practică, dar fără o reglementare legală - n.r.), cumulînd 67% din arierate, dar primind în continuare de la stat 37% din totalul subvenţiilor.
Pe lista companiilor aflate "de facto" în faliment şi considerate neaviabile sînt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.
CFR Călători, RADET Constanţa, Regia de Termoficare Craiova, Regia de Transport Timişoara, Regia de Transport Braşov, Romavia, Regia de Drumuri Vîlcea, Urbis, Braicar şi Cuprumin se află la rîndul lor în stare de faliment, dar sînt deocamdată considerate drept viabile.
Alte companii neviabile, dar a căror probleme pot fi rezolvate sînt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Fortus, Goscom, Hidro Prahova, Romarm-filiala Uzina Mecanică Bucureşti, SN îmbunătăţiri Funciare, Ecoterm, Confort Urban, Regia Domeniului Public Cluj-Napoca.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
