Economic

Salariilor şi pensiilor ar putea îngheţa pînă în semestrul II al anului viitor

Ziarul de Vrancea
26 oct 2011 824 vizualizări
Apoi, prin derogare de la lege, ar putea fi majorate în a doua parte a anului u deşi nu se pot majora salariile bugetarilor cu şase luni înainte de alegeri, s-ar putea considera că sînt recuperări de salarii

Guvernul ia în calcul elaborarea unui proiect de buget pentru anul viitor care să nu includă nici o majorare de salarii şi pensii cel puţin pînă în al doilea semestru din 2012, datele economice urmînd să fie reanalizate la finele lunii iunie pentru eventuale creşteri în partea a doua a anului viitor.
"Una dintre variantele luate în calcul cu grad mare de posibilitate este ca proiectul de buget pentru anul viitor să nu includă pentru început, cel puţin pînă în semestrul II, nici o majorare de salarii şi pensii, urmînd ca la sfîrşitul lunii iunie 2012 să fie efectuată o nouă analiză a situaţiei economice, pe baza căreia să se decidă dacă pot fi aplicate în lunile rămase astfel de majorări, în funcţie de prognoza de venituri de la acel moment", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit acestora, recomandarea transmisă Guvernului de către Comisia Europeană (CE), pe "căi neoficiale", este ca proiecţia bugetară să fie construită pe o creştere economică de circa 2% din PIB şi un deficit sub 3% inclusiv pierderile companiilor de stat.
Legea responsabilităţii fiscale interzice efectuarea de majorări salariale cu şase luni înainte de alegeri, dar Guvernul ar putea justifica o eventuală derogare de la lege în 2012, an electoral, prin faptul că în cazul bugetarilor nu este vorba de majorări, ci de recuperări de salarii.
O primă derogare de la Legea responsabilităţii fiscale a fost decisă de Guvern în vara acestui an, cînd cheltuielile la bugetul general consolidat au fost majorate pentru alte capitole decît cele privind plata serviciului datoriei publice şi a contribuţiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene.
O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se află în Romania în perioada 25 octombrie-7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by. Cele mai importante teme de discuţie cu autorităţile romane vizează construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.
Surse guvernamentale au declarat săptămîna trecută că discuţiile cu misiunea de evaluare a acordului preventiv privind construcţia bugetului pe 2012 pornesc de la o prognoză de creştere economică de 2,3-2,5% şi un deficit bugetar în 2012 în limita a 3% din PIB, ţintă asupra căreia insistă Comisia Europeană şi mai puţin FMI.
Premierul Emil Boc a declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute, că bugetul pentru anul viitor va include politici raţionale, fiind foarte puţine şanse pentru o reducere a contribuţiilor de asigurări sociale, în timp ce o majorare a salariilor pentru bugetari va depinde de creşterea economică.
Potrivit acestuia, iniţial, în primăvară, Guvernul agrease cu CE o prognoză de creştere economică 3,5-4% pentru 2012, în baza căreia a şi fost conceput proiectul legii bugetului de stat, dar acum va trebui să aibă loc discuţii "la un alt nivel, după această revizuire a prognozei de creştere economică pentru întreaga UE".
Emil Boc a adăugat că autorităţile romane se află în plină negociere cu CE şi discută despre revizuirea prognozei de creştere economică a Romaniei pentru 2012.
Pentru acest an, Guvernul şi FMI mizează pe o creştere economică de 1,5%. Estimarea actuală pentru creşterea de anul viitor este de 3,5-4%.
Anul trecut, Guvernul a decis reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25%, măsură aplicată din luna iulie. în ianuarie 2011, salariile de bază ale bugetarilor au crescut cu 15%, dar raportat la nivelul din luna octombrie 2010, şi nu din luna iunie. Astfel, salariile sunt mai mici cu 13,75% faţă de luna iunie 2010, cînd au fost reduse de Guvern.
Premierul Emil Boc a anunţat iniţial că pierderea salarială va fi recuperată integral de bugetari pe parcursul anului viitor, chiar şi în două tranşe, dar ulterior şi-a nuanţat declaraţiile, explicînd că o astfel de recuperare va depinde strict de resursele bugetare şi nu vor fi lansate promisiuni în acest sens dacă nu există perspectiva unei creşteri economice de 3,5%.
În privinţa pensiilor, legislaţia în vigoare prevede că acestea trebuie majorate anul viitor cu 100% raportat la inflaţie şi 50% din creşterea salariului mediu brut.

FMI: Romania nu trebuie să fie următoarea victimă a pieţelor

Protecţia Romaniei faţă de instabilitatea pieţelor financiare nu trebuie să fie perfectă, ci suficientă pentru ca ţara să nu devină printre cele mai vulnerabile şi următoarea victimă a pieţelor, a declarat miercuri Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în Romania.
El a spus că, de obicei, pieţele se întreabă care este următorul stat care va cădea şi le vînează pe cele vulnerabile. Un astfel de scenariu s-a întîmplat deja în ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda.
În cazul Romaniei, pentru a preveni un astfel de scenariu, protecţia faţă de instabilitatea pieţelor nu trebuie să fie perfectă, dar suficientă pentru ca ţara să nu devină cea mai vulnerabilă şi următoarea victimă.
"Uneori este imposibil să previi în totalitate o situaţie în care un hoţ vrea să-ţi fure maşina sau să-ţi spargă casa. Dar cei mai mulţi hoţi sunt leneşi. Se uită la cea mai uşoară metodă de a fura, astfel că maşina ta nu ar trebui să aibă cel mai bun sistem de protecţie, ci ar trebui să aibă unul, pentru că oricum hoţul se va îndrepta în altă parte", a spus Franks, prezent la Bucureşti la o conferinţă pe tema redresării economice a Romaniei.
Oficialul FMI a arătat că politica economică din Romania trebuie să vizeze trei domenii principale pentru a preveni situații în care să devină o victimă a piețelor.
Primul se referă la eliminarea celor mai importante slăbiciuni ale economiei, al doilea la asigurarea unor fonduri tampon (buffers) prin care sistemul financiar să fie protejat, iar al treilea vizează respectarea strategiei pe termen lung.
în ceea ce priveşte primul punct, cel a slăbiciunilor, Franks a arătat că situația Romaniei din prezent este una bună, în special în comparație cu cea de acum trei ani.
"Am avut deficitul fiscal care amenința să explodeze, deficitul de cont curent ajunsese la 13-14% din PIB şi existau riscuri că sectorul financiar urma să fie lovit foarte tare. După trei ani, cred că trebuie să fim mulțumiți că vedem că aceste vulnerabilități au fost redresate în mod substanțial", a spus Franks.
în ceea ce priveşte crearea unor fonduri tampon, Franks a făcut analogie cu un documentar despre evoluția protecției la maşinile din Formula 1.
El a spus că atunci cînd maşinile au început să fie create pentru viteză, riscul a crescut, astfel că mecanicii au construit maşini cu mai mult fier, care ofereau o protecţie exterioară mai mare. Noua metodă nu a ajutat, pentru că, deşi maşina nu era afectată după impact, şocul era absorbit chiar de şofer.
"Fondurile tampon din economia romanească în faţa crizei trebuie să fie similare cu sistemul actual de protecţie din Formula 1 în care, deşi maşina este aproape zdrobită în urma unui accident, şocurile sunt absorbite, iar şoferul este apărat. (...) Situaţia din Romania de acum nu este perfectă, dar este relativ bună. Prima de risc este cu mult mai mică decît în multe ţări. în urmă cu trei ani, nu puteai spune asta. Era una din cele mai mari din Europa", a mai spus Franks.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se află în Romania în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by. Cele mai importante teme de discuţie cu autorităţile romane vizează construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.

Romania are un risc de ţară mai mic decît Italia sau Ungaria

Romania este un debitor la fel de sigur ca Spania şi mai puţin riscant decît Italia sau Ungaria, însă Bulgaria are un risc de ţară mai redus, în timp ce state precum Cehia sau Estonia sunt emitenţi de obligaţiuni uşor mai de încredere decît, spre exemplu, Franţa şi Austria.
Cele mai recente cotaţii CDS (credit default swap) arată o creştere a riscului de ţară pentru Romania din această vară, odată cu intensificarea presiunilor generate pe pieţele financiare de criza datoriilor de stat.
CDS-urile reprezintă contracte de asigurare a unei creanţe faţă de posibilitatea intrării debitorului în insolvenţă, tranzacţionate pe pieţe nereglementate. Cotaţiile CDS sunt spread-uri (diferenţe între dobînzi) care afectează randamentele obligaţiunilor şi fluctuează zilnic. Ele pot fi influenţate de numeroşi factori, de la evenimente locale sau regionale la trenduri globale, şi reprezintă buni indicatori ai percepţiei pieţelor financiare asupra riscului, influenţînd costurile de împrumut.
Spre exemplu, cotaţiile CDS ale Romaniei au crescut puternic la sfîrşitul anului 2008 - începutul lui 2009, la apogeul crizei financiare mondiale, cînd statele emergente din Europa Centrală şi de Est au fost lovite de un val de aversiune la risc şi de prăbuşirea încrederii investitorilor. Spread-urile CDS sunt exprimate în puncte de bază, 100 de puncte de bază reprezentînd un punct procentual.
Astfel, dacă la jumătatea lui 2008 spread-ul CDS al Romaniei în dolari, pentru datorii cu maturitatea la cinci ani, era de sub 200 puncte de bază, sau 2 puncte procentuale, în februarie 2009 cotaţia a depăşit 7,5 puncte procentuale.
După încheiarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, în martie 2009, cotaţiile CDS au scăzut puternic pentru Romania, coborînd pînă în primul trimestru al anului următor la sub 2 puncte procentuale, aproape de nivelul anterior crizei.
în prima jumătate a acestui an, spread-urile CDS pentru obligaţiunile de stat romaneşti au evoluat relativ stabil, la 2-2,5 puncte, urcînd însă din luna iulie, odată cu aparentul debut al unei noi crize financiare, de data aceasta cu epicentrul în zona euro.
Astfel, cotaţia CDS pentru Romania a depăşit 4,5 puncte procentuale la sfîrşitul lunii septembrie - începutul lui octombrie şi s-a stabilizat ulterior la sub 4 puncte procentuale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Bruxelles, că Romania a ajuns să se împrumute la dobînzi mai mari decît în 2010, cînd ţara nu era stabilizată macroeconomic, din cauza deprecierii CDS-ului întregii regiuni, pentru că nu s-au luat la timp măsuri în ceea ce priveşte Grecia.
Situaţia este similară şi în cazul Ungariei, unde spread-ul CDS a urcat de la 2,5 puncte la jumătatea anului la peste 5 puncte în luna octombrie. Trendul a fost resimţit şi în restul regiunii, spread-ul CDS al Bulgariei urcînd de la 2,1 puncte în vară la peste 4 puncte la sfîrşitul lunii septembrie. în Polonia, costul creditorului a crescut de la circa 1,5 puncte la jumătatea anului la peste 3 puncte în prima parte a lunii octombrie. Cehia, ale cărei spread-uri CDS evoluau în vară la puţin sub un punct procentual, a ajuns în septembrie şi octombrie la peste 1,5 puncte.
Luni, spread-ul Romaniei pe piaţa CDS pentru datoriile cu senioritate era de 3,76 puncte procentuale, mai mare decît al Bulgariei (3,3 puncte), situaţie care persistă, cu aproximaţie, din vara anului 2009, potrivit datelor furnizate MEDIAFAX de dealeri din piaţa bancară.
În raport cu Ungaria însă, riscul de ţară al Romaniei în funcţie de cotaţia CDS este mai redus. Spread-ul Ungariei era de 5,11 puncte luni şi se menţine de circa un an peste cel al Romaniei. Percepţia pieţelor asupra Ungariei a fost afectată însă în ultima perioadă de numeroase evenimente pe plan intern, precum întreruperea acordului cu FMI, agravarea poziţiei datoriei externe în urma aprecierii puternice a francului elveţian în acest an şi decizia ulterioară a guvernului de a introduce politici care apără populaţia de fluctuaţiile valutare, în detrimentul băncilor. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, obligaţiunile de stat ale Romaniei sunt percepute de pieţe ca o investiţie mai riscantă decît datoriile Poloniei (2,42 puncte procentuale), Slovaciei (2,12 puncte) sau Sloveniei (2,9 puncte). Cehia (1,25 puncte) şi Estonia (1,43 puncte) par să se bucure de cea mai multă încredere din partea investitorilor.
Turcia şi Kazahstanul au coeficienţi CDS de aproximativ 2,6 puncte procentuale iar Rusia de 2,3 puncte. Spre comparaţie, ţările cel mai afectate de criza datoriilor de stat au spread-uri CDS uriaşe, de 7,76 puncte procentuale în cazul Irlandei, 11,1 puncte pentru Portugalia, respectiv 35,3 puncte în cazul Greciei.
Italia, considerată următoarea "victimă" a crizei datorilor de stat, are un spread CDS mai mare decît al Romaniei, de 4,46 puncte procentuale, în timp ce Spania, vizată de asemenea de pieţe ca posibilă candidată la criză, este ajutată, în principal, de o datorie de stat relativ mică raportat la PIB şi are o cotaţie CDS similară cu a Romaniei, de 3,76 puncte procentuale.
Austria, bancherul Europei Centrale şi de Est, este un datornic de încredere prin vizorul pieţei CDS, cu un spread de numai 1,5 puncte procentuale, în timp ce Germania şi Franţa, principalii finanţatori ai programelor anticriză din UE, au profiluri de risc foarte diferite: germanii se pot relaxa cu o cotaţie CDS de 0,88 puncte la începutul acestei săptămîni, în timp ce Franţa are un coeficient de aproape 1,9 puncte. Dintre cei mai siguri emitenţi de obligaţiuni suverane din Europa, Danemarca şi Olanda au spread-uri de puţin peste un punct procentual, în timp ce Norvegia, Elveţia, Suedia şi Finlanda au spread-uri CDS apropiate de 0,5 puncte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.