FMI e aşteptat să dea "bun de tipar" bugetului
Premierul Emil Boc a trimis o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor în care arată că proiectele bugetelor de stat şi al asigurărilor pe 2012 vor fi transmise după discuţiile cu FMI şi Comisiei Europene, explicînd şi motivele pentru care documentele nu au putut fi deja depuse la Parlament.
"Proiectele celor două legi pe anul 2012 vor fi transmise la Parlament după definitivarea indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015, cît şi după discutarea atît a indicatorilor microeconomici cît şi a proiectelor de buget cu experţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene, care vor începe la 25 octombrie - a treia misiune de evaluare a Aranjamentului Stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional", a precizat Boc.
El a arătat că proiectele au parcurs pînă la 15 octombrie "toate etapele prevăzute de lege privind calendarul bugetar", dar nu au putut fi depuse la Parlament deoarece pe 20 octombrie avea loc la Bruxelles reuniunea Comisiei Europene cu reprezentanţii statelor membre al UE în vederea discutării prognozei de toamnă a indicatorilor macroeconomici.
"Aceasta va fi publicată pe site-ul CE la sfîrşitul lunii octombrie - începutul lunii noiembrie a.c.", se arată în scrisoare.
Premierul a precizat că, potrivit prevederilor legii responsabilităţii fiscal-bugetare, cadrul macroeconomic pe baza căruia se stabilesc principalii indicatori bugetari, respectiv veniturile şi cheltuielile şi deficitul bugetului general consolidat, trebuie să fie în concordanţă cu prognozele Comisiei Europene.
"Prin acordurile semnate de către România cu Comisia Europeană şi FMI, acorduri aprobate prin lege, s-a convenit că veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar vor fi discutate şi convenite cu reprezentanţii acestor organisme", a adăugat premierul.
PSD votează bugetul numai dacă se acceptă amendamente
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, ieri, că USL condiţionează votul la proiectul de buget pe anul 2012 de adoptarea măsurilor cuprinse în proiectul său economic referitoare la reducerea CAS cu 10% şi includerea în bugetul multianual a reducerii TVA pînă la 19%.
"Măsurile privesc reducerea CAS cu 3 puncte procentuale, 10% din cît reprezintă în acest moment, reducerea TVA, prevăzută clar în bugetul multianual pînă la 19%, schema de la agricultură - 9% din TVA la bugetul de stat şi 15% să se reîntoarcă la producător, reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, cofinanţarea în totalitate a proiectelor, interdicţia de a folosi fondul de rezervă al premierului pe chestiuni politice şi suspendarea PNDI, al ministerului Dezvoltării Regionale, pentru că creditele de 4 miliarde de euro vor intra pe deficit şi ne vor împiedica să folosim aceşti bani pentru alte investiţii utile", a spus Ponta.
El a precizat, răspunzînd unei întrebări, că USL va vota împotriva proiectului de buget pe anul 2012 dacă o singură măsură - care va reprezenta, efectiv, un amendament al USL - din cele menţionate nu va fi inclusă în actul normativ.
Ponta a spus că prin includerea acestor măsuri în proiectul de buget se va înregistra un plus la buget evaluat la 0,5% din PIB.
FMI vine să ne verifice proiectul de buget
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se va afla în România în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, iar cele mai importante teme de pe agenda de lucru vizează construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.
Discuţiile care încep cu misiunea de evaluare a acordului preventiv privind construcţia bugetului pe 2012 pornesc de la o prognoză de creştere economică de 2,3-2,5% şi un deficit bugetar în 2012 în limita a 3% din PIB, ţintă asupra căreia insistă Comisia Europeană şi mai puţin FMI.
Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că negocierile cu FMI vor viza în continuare nivelul deficitului cash, iar în cazul în care deficitul bugetar calculat pe metoda ESA 95 (care cuprinde şi pierderile companiilor de stat) va depăşi ţinta de 3% din PIB, din cauze externe, precum o încetinire a economiilor europene mai abruptă decît se anticipează, se ia în calcul şi posibilitatea ca România să solicite derogare din partea consiliului de miniştri ECOFIN.
Autorităţile de la Bucureşti au decis în luna martie să prelungească înţelegerea existentă cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Boc, după întîlnirea de la Cotroceni
"Mesajul de bază este prudenţă maximă în context economic internaţional extrem de dificil "
Premierul Emil Boc a declarat, ieri, după întîlnirea de la Palatul Cotroceni cu şeful statului, că mesajul de bază este "prudenţă maximă în context economic internaţional extrem de dificil, care, din nefericire, afectează şi România".
Primul ministru a precizat, înainte de şedinţa BPN al PDL, că la întîlnirea de la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu au participat guvernatorul BNR şi miniştrii cu competenţe în domeniul economic şi al absorbţiei fondurilor europene.
Boc a precizat că s-a discutat despre perspectiva economică internă şi internaţională în baza Consiliului European, absorbţia fondurilor europene şi pregătirea vizitei delegaţiei FMI în România. "Mesajul de bază este prudenţă maximă în context economic internaţional extrem de dificil, care, din nefericire, afectează şi România", a precizat Emil Boc.
Purtătorul de cuvînt al preşedintelui Băsescu, Valeriu Turcan, a declarat,ieri, pentru MEDIAFAX, că la întîlnirea de la Palatul Cotroceni, la care au participat membri ai Executivului şi guvernatorul BNR, au fost discutate mai multe teme economice, în contextul ultimelor evoluţii internaţionale.
"Preşedintele Traian Băsescu va susţine o declaraţie de presă în cursul după-amiezii", a mai spus Valeriu Turcan.
Între miniştrii care au participat la întîlnirea de la Cotroceni s-au numărat Gheorghe Ialomiţianu, Leonard Orban, Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Ion Ariton, Valeriu Tabără, Laszlo Borbely.
Şeful statului a anunţat, duminică, la Bruxelles, că va avea marţi o întîlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru a discuta în mod deosebit despre utilizarea fondurilor europene.
Băsescu a declarat de asemenea, în conferinţa de presă susţinută la Bruxelles, că a atenţionat în mod expres că programul de recapitalizare a băncilor trebuie să aibă în vedere şi menţinerea nivelului de expunere a băncilor din zona euro în românească.
"Nu putem accepta o recapitalizare care să fie adusă la volumele necesare prin retragere de bani, spre exemplu, de pe piaţa românească, pentru a face faţă crizelor din interiorul zonei euro. Şi aşa, întîrzierea în decizii ne-a creat probleme deosebite şi în ceea ce priveşte chiar finanţarea deficitelor şi a datoriilor pe care le aveam pentru acest an. Am ajuns să ne împrumutăm la preţuri mai mari, deci la dobînzi mai mari decît în 2010, cînd România nu era stabilizată macroeconomic. Iar asta din cauza deprecierii CDS-ului întregii regiuni, pentru că nu s-au luat măsuri la timp în ceea ce priveşte Grecia", a spus şeful statului.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se va afla în România în perioada 25 octombrie - 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, iar cele mai importante teme de pe agenda de lucru vizează construcţia bugetului pe anul viitor şi reforma companiilor de stat.