Coloana economic
Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat tranşa de 8 miliarde euro
Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat a şasea tranşă de ajutor financiar pentru Grecia, în valoare de 8 miliarde de euro, parte a unui pachet de ajutor financiar extern convenit anul trecut de statul elen cu UE şi FMI. Banii vor fi transferaţi Greciei în prima jumătate a lunii noiembrie, după aprobarea prealabilă de către board-ul FMI, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Fără această tranşă, Grecia se confrunta cu posibilitatea de a intra în încetare de plăţi pînă la sfîrşitul acestui an.
Pentru a asigura sustenabilitatea datoriei Greciei, miniştrii europeni vor finaliza un al doilea program de ajustare economică, cu o combinaţie adecvată de finanţare şi implicare a sectorului privat. Statele din zona euro contribuie cu 5,8 miliard de euro la tranşa de 8 miliarde.
*****************
IT&C Huawei va investi 200 milioane euro în Romania
Producătorul chinez de echipamente IT&C Huawei va investi 200 milioane euro în Romania pînă în 2014, principalele proiecte fiind un centru de proiectare al companiei în zona Pipera, precum şi realizarea unei reţele de fibră optică la nivel naţional în parteneriat cu Transelectrica. "Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a deschis, astăzi lucrările mesei rotunde cu companiile chineze interesate să investească în Romania, organizată la sediul Ambasadei Romaniei la Beijing (...) Compania Huawei i-a prezentat demnitarului roman planurile de investiţii pentru următorii ani în Romania. Compania chineză va investi 200 de milioane de euro pînă în 2014, principalele proiecte fiind inaugurarea în februarie 2012 a Centrului European de Proiectare Huawei în zona Pipera, lîngă Bucureşti, precum şi realizarea unei reţele de fibră optică la nivel naţional, în colaborare cu Transelectrica", se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC).
De asemenea, Ariton a discutat cu reprezentanţi ai China Coal Equipment and Engineering, companie interesată să investească în minele de huilă din Valea Jiului, şi cu oficiali ai companiei Sinohydro, cărora le-a prezentat stadiul proiectului centralei hidroelectrice de la Tarniţa Lăpuşteşti. Directorul general al companiei Huawei Romania, Jeff Wang, declara la începutul lunii septembrie că producătorul chinez de echipamente IT&C Huawei intenţionează să deschidă în Romania al patrulea centru de suport global, primele trei fiind localizate în China, India şi Mexic, care va fi deservit de 1.500 de angajaţi pînă la finele anului 2014, din care 80% vor fi romani.
În 2010, Huawei şi Romtelecom au dotat cu tehnologie de ultimă generaţie de comunicaţii cu fibră optică un laborator al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. Înfiinţată în 1987, Huawei Technologies este unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii IT&C la nivel global, cu venituri de peste 28 miliarde de dolari în 2010. Compania este prezentă în peste 140 de ţări, iar pe piaţa romanească a intrat în anul 2004.
********************
Băncile europene vor fi recapitalizate cu 100 de miliarde de euro
Miniştrii Finanţelor din zona euro au ajuns la o înţelegere pentru recapitalizarea băncilor europene cu circa 100 de miliarde de euro, iar liderii Franţei şi Germaniei au declarat că speră să realizeze progrese importante în privinţa combaterii crizei din zona euro la summit-ul de miercuri.
După aproape zece ore de discuţii, miniştrii de Finanţe au învins opoziţia Spaniei, Italiei şi Portugaliei şi au convenit asupra necesităţii pentru o recapitalizare de circa 100 de miliarde de euro a băncilor din Europa, pentru a le proteja de ameninţarea unei intrări a Greciei în încetare de plăţi şi de riscul mai amplu al unei contagiuni financiare în zona euro.
Băncile din Franţa şi Germania au cea mai mare expunere pe Grecia, de 51,26 miliarde de dolari, respectiv 33,5 miliarde de dolari, la sfîrşitul lunii iunie, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Expuneri importante au şi Marea Britanie, de 12,6 miliarde de dolari, dar şi Portugalia, de 10 miliarde de dolari. Băncile europene au o expunere totală pe Grecia de 126,73 miliarde de dolari.
Propunerea miniştrilor va fi discutată, duminică, la summitul liderilor UE, care s-au reunit pentru a discuta o soluţie "amplă" la criză, care trebuie să includă un al doilea pachet de ajutor finaciar pentru Grecia, o majorare a resurselor Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară, fondul de uregnţă al zonei euro, şi consolidarea situaţiei finaciare a băncilor. De la reuniunea de duminică nu este aşteptat niciun acord important, însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că speră ca summitul programat pentru miercuri să genereze rezultate clare. "Trebuie să luăm decizii cu impact major. Cred că miniştrii de Finanţe au făcut progrese, astfel încît să ne atingem ţintele ambiţioase pînă miercuri", a afirmat Merkel. La rîndul său, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat: "S-au făcut progrese. Pînă miercuri trebuie găsită o soluţie, structurală şi ambiţioasă, o soluţie definitivă". întrebat dacă este încrezător că se va ajunge la un acord, Sarkozy a spus: "Da, altfel nu aş fi aici".
În timpul reuniunii de sîmbătă a miniştrilor de Finanţe, reprezentanţii Autorităţii Bancare Europene au declarat că băncile din UE au nevoie de 100-110 miliarde de euro pentru a-şi creşte rata de adecvare a capitalului la 9%, în contextul în care obligaţiunile guvernamentale ale statelor cu probleme ar fi înregistrate la valoarea de pa piaţa financiară. Italia, Spania şi Portugalia, ţări care se confruntă cu note de plată consistente pentru a-şi consolida băncile, au avut rezerve în a accepta înţelegerea, despre care consideră că le expune mai mult decît Franţa sau Germania, ţări care au o expunere mare pe Grecia.
Surse apropiate reuniunii au declarat, însă, că planul pe care minştrii de Finanţe îl transmit liderilor UE s-ar putea să nu prevadă o sumă totală a recapitalizărilor, aceasta urmînd să fie decisă de şefii statelor. "Am pus bazele unui acord", a spus ministrul de Finanţe al Suediei, Anders Borg, poziţie susţinută şi de reprezentantul Marii Britanii, George Osborne. Dacă liderii UE pot ajunge la un acord asupra recapitalizării băncilor în zilele următoare ar reprezenta un important pas înainte în eforturile de a stopa criza.
********************
Preşedintele Eurogroup critică Germania pentru ritmul lent în care a răspuns la criza din zona euro
Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a criticat ritmul lent în care Germania a răspuns la criza datoriilor suverane din zona euro, într-un interviu publicat, duminică, în revista germană Der Spiegel. "Organizarea la Berlin este mai lentă decît în alte capitale. Parlamentul nu poate decide din timp asupra tuturor detaliilor, deoarece cîteodată acestea fac parte din negocierile de la summit-urile UE", a spus şeful Eurogroup, organizaţie care reuneşte miniştrii de Finanţe din zona euro. Parlamentul german stă în calea unor progrese mai rapide ale UE în eforturile de salavare a zonei euro. Liderii UE încearcă duminică să ajungă la o înţelegere pentru stoparea crizei din uniunea monetară, însă finalizarea unui acord nu este aşteptată pînă la summit-ul de miercuri. Juncker a declarat că înţelege că Parlamentul german încearcă să păstreze controlul asupra bugetului Germaniei, "dar asta nu înseamnă că UE nu poate reacţiona cu viteza necesară".
*******************
Google vrea să cumpere Yahoo!
Google a discutat cu cel puţin două firme de investiţii despre posibilitatea de a le ajuta să finanţeze preluarea principalelor operaţiuni ale rivalului Yahoo, au declarat surse apropiate situaţiei, citate de cotidianul Wall Street Journal. Gigantul IT american şi eventualii parteneri au avut contacte preliminare, dar nu au ajuns la o propunere formală, iar Google ar putea decide să nu continue discuţiile, a spus sursa. Wall Street Journal notează că nu este clar care sînt firmele care au discutat cu Google. Orice tranzacţie între Google şi Yahoo, două dintre cele mai mari companii active pe internet şi care domină piaţa căutărilor online, ar atrage cu siguranţă atenţia autorităţilor de reglementare. Autorităţile antitrust din SUA au împiedicat în 2008 un parteneriat între cele două companii. Un an mai tîrziu, Yahoo! a semnat un parteneriat pe zece ani cu Microsoft.
Microsoft analizează, de asemenea, finanţarea parţială a unei oferte din partea unei companii de investiţii pentru Yahoo, au spus surse apropiate situaţiei. Yahoo şi-a concediat directorul general, Carol Bartz, în septembrie, iar compania încearcă să atragă oferte din partea unor eventuali investitori, precum firme de investiţii. Astfel de cumpărători ar putea delista Yahoo şi ar putea reorganiza compania. Yahoo nu şi-a putut majora venituruile din publicitate nici măscar în contextul în care piaţa de publicitate pe internet creşte anual cu peste 20%.
Google este de mult timp lider în domeniul căutărilor online. Pe piaţa de publicitate pe internet, Google este, însă, un jucător mai mic, dar aflat în creştere, notează Wall Street Journal. în Statele Unite, Facebook va obţine peste două miliarde din publicitate online în acest an, Yahoo 1,6 miliarde de dolari, iar Google 1,1 miliarde de dolari, potrivit estimărilor companiei eMarketer.
*******************
Liderii UE cer Italiei reforme mai rapide ca să evite soarta Greciei
Liderii UE au intensificat, duminică, presiunile asupra Italiei pentru accelerarea reformelor economice, astfel încît a treia mare economie din zona euro să evite o prăbuşire financiară precum a Greciei. Înainte ca reuniunea celor 27 de şefi de state sau guverne din UE să înceapă, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, au avut o întîlnire separată cu premierul italian, Silvio Berlusconi, au declarat oficiali europeni.
Diplomaţii au afirmat că Merkel şi Sarkozy au vrut să crească presiunea asupra Italiei pentru aplicarea de reforme în sistemul de pensii şi piaţa muncii, îmbunătăţind astfel potenţialul de creştere economică şi reasigurînd investitorii cu privire la gradul ridicat de îndatorare. Povara datoriei Italiei, de circa 120% din PIB, este depăşită în UE doar de cea a Greciei. O sursă guvernamentală germană a declarat că Merkel şi Sarkozy au subliniat "necesitatea urgentă a unor reforme credibile şi concrete în statele zonei euro", fără de care orice măsuri la nivelul UE ar fi insuficiente.
Merkel a avertizat, sîmbătă, într-un discurs, că dacă îndatorarea Italiei rămîne la 120% din PIB, "nu va conta cît de puternic va fi sistemul de protecţie, întrucît acesta nu va ajuta la recîştigarea încrederii pieţelor". La sosirea la reuniunea de duminică a şefilor de state din UE, Merkel a temperat aşteptările pentru un rezultat major, spunînd reporterilor că deciziile vor fi luate numai la summit-ul de miercuri. Pînă miercuri, Merkel trebuie să-şi asigure sprijin în Parlamentul de la Berlin pentru măsurile nepopulare în Germania destinate salvării zonei euro.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
