Coloana de stiri economice:Şaramet: FMI a cerut condiţii mai dure doar la creditele de consum în valută
Şaramet a spus în cadrul unui seminar că în programul Prima Casă 4 au fost acordate garanţii de circa 190 milioane de euro milioane de euro pînă în prezent, iar ritmul de creştere ar putea accelera anul viitor dacă se aplică în forma prezentantă regulamentul BNR de limitare a creditului în valută. BNR a pregătit un regulament prin care va limita, printre altele, accesul populaţiei la creditele în valută. Potrivit proiectului de regulament, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%. "Dar nu ştim dacă aceste lucruri vor apărea, şi atunci nu pot să fac decît aprecieri. Momentan, sînt doar discuţii, A mai apărut o discuţie în care FMI a spus că este numai pentru creditul de consum", a mai spus Şaramet. Preşedintele Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank, Radu Graţian Gheţea, a declarat recent că noul regulament al BNR privind limitarea creditării în valută va fi aplicat, probabil, din luna decembrie. Gheţea a menţionat că BNR şi băncile au avut două runde de "negocieri", din care a reieşit că noul regulament ar urma să se aplice pentru creditele de consum, nu şi pentru împrumuturile pentru locuinţe. El a mai arătat că noul regulament nu va afecta programul Prima Casă, deoarece aceste este un program guvernamental, iar BNR sau ARB nu pot impune modificări.
Imobiliarii consideră că terenurile sînt prea scumpe
Companiile din domeniul imobiliar consideră că terenurile sînt încă prea scumpe şi spun că scăderea preţurilor acestora ar fi singura soluţie ca dezvoltatorii să vîndă mai ieftin proprietăţile imobiliare, în special locuinţele, unde marjele de profit sînt în prezent de 10-15%. "În condiţiile actuale ale pieţei a porni de la costuri pentru stabilirea preţurilor de vînzare a locuinţelor este o abordare greşită. Trebuie să pornim de la preţurile la care se pot vinde locuinţele, iar piaţa ne poate da acest indicator. Trebuie apoi să mergem la costul de construcţie şi cel al terenurilor. Terenurile sînt încă scumpe, cel puţin pentru dezvoltările rezidenţiale mari. Au scăzut, dar nu au ajuns acolo unde trebuie să ajungă", a declarat joi, Bogdan Cernescu, directorul general al Erste Group Immorent la un seminar pe teme imobiliare. În opinia sa, preţul terenului pentru locuinţe nu trebuie să fie mai mare de 100 de euro pe un punct de CUT (coeficient de utilizate a terenului, care în cazul locuinţelor este de 3-3,5) pentru ca proiectele să ajungă la costuri de construcţie rezonabile. Legat de legislaţie, Cernescu a precizat că marea problemă a dezvoltatorilor o reprezintă obligativitatea de a construi locuri de parcare. "Legea te obligă să faci locuri de parcare. Pune o povară în plus pe dezvoltatori, afectîndu-le astfel rentabilitatea. în concluzie, principalii parametrii care afectează sectorul rezidenţial sînt piaţa şi preţul la care se pot vinde locuinţele, preţul terenului şi legislaţia", a precizat Cernescu. La rîndul său, Daniel Fuchs, directorul general al companiei de consultanţă în sectorul imobiliar Spiegelfeld, a arătat că pe de altă parte preţurile de vînzare a locuinţelor din Romania sînt nejustificat de mari, în mare parte din cauza costului terenurilor. "Singurul cost care poate fi redus în vederea scăderii preţului de vînzare a locuinţelor este cel cu terenul, care se situează încă la niveluri foarte mari", a spus Fuchs. Potrivit unei prezentări a firmei de construcţii Consola Grup, în prezent preţul terenului pentru dezvoltări rezidenţiale ajunge la 600 de euro pe metru pătrat în centrul Bucureştiului, la care se adaugă un cost de construcţie de circa 450 de euro pe metru pătrat şi alte costuri asociate. Astfel, pentru locuinţele construite în zone centrale din Bucureşti, costul total ajunge la 739 de euro/mp şi sînt vîndute cu 950 de euro pe metru pătrat. În cazul ansamblurilor construite la periferie, preţul de vînzare este de 770 de euro pe metru pătrat, avînd în vedere un cost total al construcţiei de 573,7 euro/mp, din care 200 euro/mp reprezintă terenul, iar 420 de euro costul de construcţie. în ambele cazuri, dezvoltatorul obţine un profit de 30%. "Este exagerat un profit de 30% în aceste timpuri, cel mult profitul ajunge la 10-15%, iar dacă ai 20% eşti fericit. De marjă de 30%, se vorbea în 2004-2007", a mai spus Fuchs.
Retailerul de îmbrăcăminte Tina R a intrat în insolvenţă
Retailerul roman de îmbrăcăminte pentru femei Tina R a intrat în insolvenţă, iar pînă la finele anului ar putea fi depus planul de reorganizare, care va cuprinde, printre altele, achitarea datoriilor, închiderea magazinelor neprofitabile, dar şi atragerea în acţionariat a unor investitori. Administrator judiciar al Tina R a fost desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), care lucrează împreună cu firma la planul de reorganizare. Planul ar putea fi depus pînă la finalul anului, în funcţie de definitivarea tabelului de creanţe şi rezolvarea posibilelor contestaţii. Termenul de depunere a declaraţiilor de creanţă a fost stabilit de instanţă pentru data de 7 noiembrie. Procedura de insolvenţă a fost deschisă la cererea Tina R Distribuţie în data pe 23 septembrie, societatea manifestîndu-şi intenţia de a propune un plan de reorganizare prin care activitatea sa să fie redresată, potrivit unui comunicat al CITR. "Principalele măsuri care vor fi prevăzute în planul de reorganizare vor privi redresarea activităţii şi optimizarea costurilor prin închiderea magazinelor neprofitabile şi deschiderea altora noi, renegocierea contractelor de închiriere a spaţiilor comerciale etc. Totodată, principala sursă de venit pentru achitarea datoriilor va fi rezultată din continuarea activităţii societăţii. însă, raportat la pasivul înscris la masa credală, pentru obţinerea veniturilor necesare achitării datoriilor societăţii vor putea fi identificate şi alte surse", a declarat, în comunicat, Vasile Godîncă-Herlea, senior partner Casa de Insolvenţă Transilvania. Retailerul deţine nouă magazine proprii deschise în centre comerciale din Romania. în ceea ce priveşte posibilitatea deschiderii de noi magazine, aceasta se va face fie direct de către societatea Tina R, fie prin parteneriate cu alte societăţi. Potrivit reprezentanţilor CITR, nu este exclusă intrarea în acţionariat a unor noi investitori, însă acest lucru se va decide după definitivarea tabelului creditorilor, pentru a se cunoaşte cu exactitate cuantumul pasivului de achitat prin planul de reorganizare.
Compania Cosmote, marea cîştigătoare a portării
Peste 600.000 de portări de numere de telefon au fost realizate în trei ani de la lansarea serviciului în Romania, din care 67% sînt numere de telefonie mobilă, iar operatorul care a primit cele mai multe numere este Cosmote, potrivit autorităţii de reglementare în telecom - ANCOM. Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să păstreze numărul de telefon atunci cînd schimbă furnizorul. Se pot porta numerele de telefonie fixă, mobilă şi numere speciale precum cele din categoria "0800" sau "0900". De la data lansării serviciului, în octombrie 2008, au fost portate 612.268 de numere, din care 411.447 numere de telefonie mobilă şi 200.821 numere de telefonie fixă (o medie lunară de 15.533 de portari). Clasamentul operatorilor în funcţie de numărul de numere portate către reţeaua proprie din totalul de 411.447 de numere mobile portate este condus de Cosmote, cu 147.061 numere, apoi urmează Vodafone - 137.659 numere, Orange - 121.716 numere, RCS & RDS - 4.292 numere şi Telemobil - 719 numere. Datele statistice arată că se portează mai frecvent utilizatorii cu abonament faţă cei care folosesc o cartelă preplatită. Astfel, din numarul total de utilizatori de telefonie mobilă care s-au portat, 74% erau abonaţi postpaid şi 26% erau abonaţi prepaid.
Romanii se despart greu de hîrburile electronice
Peste 30% dintre romanii din mediul urban deţin în gospodării echipamente electrice şi electronice defecte (DEEE) şi aproximativ 25% au becuri nefuncţionale, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă Daedalus Millward Brown, realizat la solicitarea Asociaţiilor ECOTIC şi Recolamp. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de persoane, în oraşele cu peste 50.000 de locuitori. Rezultatele sondajului reflectă situaţia din Romania în ceea ce priveşte atitudinea romanilor faţă de colectarea selectivă a deşeurilor şi dotarea gospodăriilor cu echipamente electrice şi electronice. Analiza arată că romanii păstrează în locuinţe DEEE-urile cu intenţia de a le repara (25%), pentru că nu ştiu ce ar putea face cu acestea după scoaterea din uz (25%), pentru că nu au avut timp să se ocupe de ele (21%) sau din cauză că nu există facilităţi de debarasare în zona în care locuiesc (11%). În privinţa motivelor pentru care persoanele din mediul urban s-ar debarasa de aceste DEEE-uri, acestea sînt "la nivel declarativ" protecţia mediului (27%), eliberarea de spaţiu în gospodărie (21%), existenţa unor puncte de colectare în proximitate (14%) sau reduceri de preţ la achiziţionarea unor produse noi (13%).
UE se ia la trîntă cu agenţiile de rating
Comisarul european pentru Piaţa Internă, Michel Barnier, a propus ca Uniunea Europeană (UE) să poată interzice publicarea de ratinguri pentru ţările sprijinite prin programe financiare, a declarat, joi, o sursă apropiată situaţiei, citată de Reuters. Propunerea lui Barnier, responsabil cu reglementarea la nivel comunitar, are nevoie atît de acordul statelor membre, cît şi de cel al Parlamentului European pentru a intra în vigoare. O astfel de măsură ar fi controversată, notează Reuters, iar analişti din sectorul financiar au avertizat că impunerea de restricţii dure agenţiilor de rating poate submina eforturile de restabilire a încrederii investitorilor în zona euro. Planul, prezentat într-un proiect de legislaţie europeană, face parte dintr-o reformă mai amplă a reglementărilor care reglează acivitatea agenţiilor de rating. Retrogradările succesive ale unor state din zona euro au exacerbat criza datoriilor suverane, pe care liderii europeni încearcă să o rezolve. "Aceasta este una dintre opţiunile luate în calcul pentru ţările aflate în programe financiare", a spus sursa citată.
