Oficialii BNR cer băncilor străine din Romania să injecteze capital
Băncile străine din Romania vor trebui să injecteze capital suplimentar la subsidiare pentru a depăşi instabilitatea pieţei financiare, în timp ce sectorul bancar se îndreaptă către al doilea an consecutiv de pierderi, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Băncile străine au adus în Romania 850 de milioane de lei (271 milioane de dolari) în acest an. Operaţiunile acestora din Romania se confruntă cu cerere scăzută pentru noi împrumuturi, creşterea portofoliilor de credite neperformante şi volatilitatea ridicată a pieţelor. "Toate băncile, dar mai ales cele greceşti, trebuie să fie pregătite să facă faţă contagiunii, chiar dacă sînt bine capitalizate acum. Este o problemă de credibilitate. Dacă una dintre băncile-mamă are probleme, subsidiarele din Romania pot fi afectate, motiv pentru care le sfătuim să aibă rezerve solide de bani", a afirmat Cinteză, într-un interviu pentru Bloomberg. Sectorul bancar romanesc a înregistrat pierderi de 516 milioane de lei anul trecut, întrucît 22 din cele 42 de bănci din ţară au fost neprofitabile, potrivit datelor băncii centrale. Creditele neperformante reprezentau 13,6% din portofoliul total de împrumuturi la sfîrşitul lunii august, a declarat săptămîna trecută viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. Banca centrală a cerut subisidiarelor băncilor elene să menţină o "lichiditate adecvată" ca protecţie împotriva unei posibile intrări a Greciei în default (încetare de plăţi), în timp ce unele instituţii de credit deţinute de bănci din Grecia aveau nevoie de majorări de capital, a afirmat Cinteză. "Avem secenariul nostru privind impactul asupra sistemului bancar din Romania a unei intrări în încetare de plăţi a Greciei, dar nu-l putem dezvălui", a spus el. Nu au avut loc "ieşiri semnificative de capital" din ţară în acest an, a adăugat Cinteză. Fondurile aduse în Romania pentru a consolida băncile a scăzut faţă de nivelul de 786 milioane de dolari înregistrat anul trecut, în contextul accelerării creşterii portofoliilor de credite neperformante. Sectorul bancar romanesc este dominat de grupurile financiare austriece, notează Bloomberg, acestea controlînd circa 39% din piaţă, urmate de cele elene, cu 15,5%, şi de băncile franceze, cu peste 10%. BCR, controlată de Erste, este cea mai mare bancă din Romania, urmată de BRD-Groupe Societe Generale. Grupul elen Alpha Bank a injectat recent 50 de milioane de euro în subsidiara din Romania, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg directorul general al diviziei romaneşti, Sergiu Oprescu. "Tocmai am încheiat o majorare semnificativă de capital şi nu credem că vom avea nevoie de încă una prea curînd. Pînă în prezent, situaţia din Grecia nu are impact asupra operaţiunilor noastre. în continuare, creşterea creditelor neperformante este cea mai mare problemă din Romania în acest moment", a spus el. Alpha Bank Romania are o situaţie solidă a lichidităţii şi nu trebuie să împrumute bani de la banca centrală, afirmă Oprescu. Erste Group a anunţat, miercuri, că intenţionează să majoreze capitalul BCR cu pînă la 618 milioane de lei, depinzînd de o aprobare a acţionarilor la 14 noiembrie, în timp ce grupul Volksbank va injecta pînă la 200 de milioane de euro în subsidiara din Romania. Pe ansamblu, băncile din Romania rămîn capitalizate adecvat şi au trecut ultimele teste de stres, referitoare la pierderi, derulate de banca centrală în prima jumătate a anului, potrivit unui raport al băncii centrale.
66 de mari bănci europene nu rezistă la testele de stres
Cel puţin 66 de mari bănci europene ar pica teste de stres mai dure şi ar avea nevoie de capital suplimentar de 220 de miliarde de euro, potrivit analiştilor Credit Suisse, citaţi de Bloomberg. Royal Bank of Scotland, Deutsche Bank şi BNP Paribas ar avea nevoie de cele mai multe fonduri, în total 47 de miliarde de dolari. Societe Generale şi Barclays ar avea fiecare nevoie de cîte 13 miliarde de euro. Analiştii Credit Suisse au derulat o simulare de teste de stres bazată pe modelul folosit de autoritatea europeană pentru sectorul bancar, dar luînd în considerare rezultatele băncilor din primul semestru. Banca a folosit o rată minimă de adecvare a capitalului de 9%, faţă de nivelul de 5% utilizat în iulie de agenţia europeană. Liderii europeni dezbat modalităţi de recapitalizare a băncilor cu probleme din regiune, în timp ce criza datoriilor suverane ameninţă să afecteze calitatea activelor acestora. Opt din cele 90 de bănci testate în iulie nu au trecut testele de stres, înregistrînd un deficit însumat de capital de 2,5 miliarde de euro.
