Economic

Coloana economic

Ziarul de Vrancea
9 oct 2011 757 vizualizări
Aegon Pensii scapă de o amendă primită anul trecut

Curtea de Apel Bucureşti a anulat o amendă prin care Consiliul Concurenţei a sancţionat Aegon Fond de Pensii pentru că, alături de alte 13 societăţi, ar fi încălcat legislaţia prin repartizarea în mod egal a persoanelor care au semnat mai multe cereri de înscriere la un fond de pensii private. "Admite acţiunea. Anulează Decizia 39/07.09.2010 a Consiliului Concurenţei, exonerînd reclamanta de plata amenzii aplicate, în cuantum de 150.301 de lei. Definitivă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2011", se precizează pe site-ul instanţei. Contactat, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), Bogdan Chiriţoiu, a declarat că, după primirea motivaţiei instanţei, instituţia va înainta recurs la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În august 2010, Chiriţoiu a anunţat că instituţia a amendat cu 5,2 milioane de lei un număr de 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) pentru că "s-au înţeles" să încalce legislaţia cu privire la repartizarea persoanelor care s-au înscris la două sau mai multe fonduri.  "Potrivit legii, cei cu mai mult de două semnături trebuiau să intre întru-un proces de repartizare aleatorie, aşa numita loterie. Practic, administratorii s-au înţeles şi şi-au împărţit în mod egal persoanele cu dublă semnătură", declara Chiriţoiu într-o conferinţă din 17 august 2010. Potrivit datelor Consiliului Concurenţei, aproape 80.000 de persoane au aderat la mai multe fonduri. Amenda a reprezentat 10% din valoarea activelor fondurilor administrate de fiecare societate la finele anului 2009, care se ridica la 2,38 miliarde de lei. La finele lunii august 2011, activele nete ale celor nouă fonduri au ajuns la 5,67 miliarde de lei. în prezent, la fondurile private de pensii sînt înscrise aproximativ 5,4 milioane de persoane. Investigaţia Consilului Concurenţei a început în decembrie 2007 şi a vizat modul de repartizare a persoanelor care au aderat la mai multe fonduri de pensii private şi posibila înţelegere între administratori cu privire la nivelul maxim al comisionului de administrare pe care urmau să îl practice pe Pilonul II. În prezent, pe această piaţă mai activează nouă administratori, fiecare gestionînd cîte un fond. În cazul administratorilor care au participat la înţelegere şi care nu mai activează pe Pilonul II, răspunderea revine succesorului legal. Defalcat, cea mai mare amendă a primit-o ING Pensii - 1,573 milioane de lei, urmată de Allianz-ţiriac Pensii - 1,259 milioane de lei şi Generali Pensii - 474.333 de lei. În cazul celorlaţi 11 administratori, sancţiunile sînt următoarele: Aviva Pensii - 422.868 lei, BCR Pensii - 391.809 lei, Eureko Pensii - 382.215 lei, Alico Pensii (fostă AIG Pensii) - 293.443 lei, BRD Pensii - 165.911 lei, Aegon Pensii - 150.301 lei, Omega Interconsult SRL (succesorul legal al OTP Pensii) - 58.699 lei, KD Real Management Solution SRL (succesorul legal al KD Pensii) - 21.839 lei, Prima Pensii - 13.713 lei, TBIH Management Services SRL (succesorul legal al Omniasig Pensii) - 4.748 lei şi IMO Property Investments (succesorul legal al Bancpost Pensii) - 1.815 lei.


,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Merkel şi Sarkozy, faţă în faţă pentru criza datoriilor şi susţinerea băncilor

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, au discutat duminică soluţii pentru criza din zona euro care pune în pericol economia mondială, transmite Reuters. Cei doi au vorbit despre Grecia, prevenirea extinderii crizei datoriilor în zona euro şi consolidarea băncilor. Importanţa întîlnirii a fost sporită de riscul falimentului grupului franco-belgian Dexia, prima victimă a crizei, din cauza expunerii mari la datoriile ţărilor periferice din zona euro, în special la cele ale Greciei. "Dexia a fost printre subiectele care vor fi abordate, dar principala temă va fi Grecia şi zona euro, băncile fiind doar o consecinţă a crizei", a declarat o sursă din Ministerul francez de Finanţe. Sarkozy a sosit la Berlin duminică după-amiază şi s-a întîlnit cu Merkel, iar apoi a urmat o cină de lucru. "Există un risc ridicat ca această criză să escaladeze şi să se extindă", a declarat ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble pentru o publicaţie din Germania. Liderii din Germania şi Franţa sînt divizaţi în privinţa modalităţii de recapitalizare a băncilor europene. Potrivit Irlandei, băncile din Europa ar putea avea nevoie de peste 100 de miliarde de euro pentru a rezista crizei datoriilor suverane, în timp ce FMI estimează necesarul de fonduri suplimentare la 200 de miliarde de euro. Autorităţile de la Paris vor ca pentru recapitalizare să fie folosită facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF), iar Berlinul susţine ca fondul să fie ultima soluţie. Un alt subiect în dispută a fost cum să aibă loc achiziţiile EFSF de obligaţiuni suverane pentru prevenirea extinderii crizei, esenţiale dacă Grecia nu va primi următoarea tranşă de ajutor. Franţa nu vrea stabilirea unor recomandări clare în această problemă, dar Germania insistă pentru stabilirea sumelor folosite de fiecare stat membru şi a unei limite de timp pentru achiziţiile de obligaţiuni, a relatat publicaţia Handelsblatt. Presiunile internaţionale asupra Franţei şi Germaniei pentru rezolvarea crizei sînt în creştere.  Preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut joi Europei "să acţioneze rapid", problemele europene fiind cel masi mare obstacol în calea redresării economiei Statelor Unite. Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat revistei Wirtschaftswoche că există o totală "lipsă de viziune" în Europa, în special în Germania.


,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Belgia primeşte un rating mai mic din cauza Dexia

Moody’s a avertizat vineri că ar putea retrograda ratingul Belgiei din cauza cheltuielilor pentru susţinerea financiară a grupului franco-belgian Dexia, şi a perspectivei unor costuri financiare mai mari şi a creşterii economice lente, transmite Reuters. Agenţia a pus sub supraveghere ratingul "Aa1" al Belgiei, în vederea unei posibile revizuiri în scădere. Moody's s-a alăturat astfel Standard&Poor's şi Fitch care au pus sub supraveghere calificativele "AA plus" ale Belgiei, cu perspectivă negativă, în ultimul an. Ambele agenţii au arătat că lipsa unui guvern învestit subminează eforturile de echilibrare a bugetului în Belgia, unul dintre cele mai îndatorate state din zona euro. Dexia, ale cărui acţiuni au scăzut cu 42% în această săptămînă, este pe cale de a fi divizat de Begia şi Franţa, din cauza expunerii masive la datoriile Greciei şi a dificultăţilor de a se finanţa. Belgia va suporta probabil costul naţionalizării operaţiunilor bancare belgiene ale Dexia, precum şi partea sa de garanţii pentru activele neperformante ale băncii, care includ datorii ale ţărilor periferice din zona euro. Belgia nu are un guvern învestit de la alegerile parlamentare din iunie 2010, iar datoriile sectorului public au fost anul trecut de 96,6% din PIB, pe locul al treilea în zona euro, la egalitate cu cele ale Irlandei şi după cele ale Greciei şi Italiei. Guvernul interimar al Belgiei vrea să limiteze deficitul bugetar din acest an la 3,3% din PIB, iar anul viitor la 2,8%. Şansele de formare a unui nou guvern au crescut simţitor în ultimele săptămîni. Fitch Ratings a retrogradat vineri ratingul Italiei cu o treaptă, iar pe cel al Spaniei cu două, din cauza înrăutăţirii crizei datoriilor din zona euro.


,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Societe Generale îşi întăreşte poziţia la BRD

Grupul financiar francez Societe Generale, acţionarul majoritar al BRD, a cumpărat, la sfîrşitul săptămînii, la bursă un pachet de acţiuni reprezentînd 0,28% din capitalul băncii din Romania, printr-o tranzacţie negociată, pentru suma de 23,1 milioane lei (5,3 milioane euro), la un preţ cu 2,63% peste cotaţia de la acel moment din piaţa regulată. Deal-ul a fost realizat la ora 15:29, la preţul de 11,7 lei, cu 6,36% peste ultima cotaţie de joi. Tranzacţia a fost intermediată de Direcţia Pieţe Financiare din cadrul BRD, potrivit unei raportări transmise Bursei de Valori Bucureşti. Calculată la acest preţ, valoarea de piaţă a BRD este de 8,153 miliarde lei (1,89 miliarde euro). Anterior tranzacţiei negociate, pe piaţa principală acţiunile băncii erau în creştere cu 3,64%, fiind cotate la 11,4 lei, iar operaţiunile cumulau 1,4 milioane lei. Investitorii nu au reacţionat vizibil la realizarea deal-ului, astfel că preţul şi-a accelerat creşterea pe piaţa principală la 4,09% şi a ajuns la 11,45 lei. La ora 15:42, transferurile de pe piaţa principală cu acţiunile BRD însumau 1,5 milioane lei. Acţiunile BRD au încheiat şedinţa de vineri în creştere cu 4,55%, la 11,5 lei. La această cotaţie, capitalizarea băncii este de 8,014 miliarde lei (1,85 miliarde euro).

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Caroli Foods Group are de luni un nou director executiv

Caroli Foods Group, cu activităţi pe piaţa mezelurilor, are începînd de luni, 10 octombrie, un nou director executiv, Khaled El Solh, numit în locul lui Haluk Akdemir, care va continua ca membru în board-ul grupului. Khaled El Solh (37 de ani) are peste 11 ani de activitate în cadrul echipei de management Caroli Foods Group, ocupînd poziţia de executiv în mai multe divizii-cheie ale companiei. "Caroli Foods Group este principalul jucător în industria romaneasca de mezeluri şi credem că această poziţie atrage după sine nu numai recunoaştere, ci şi responsabilitate. Responsabilitatea asumată a noului CEO este de a construi o companie mai bună pentru angajaţii noştri, pentru consumatorii noştri, pentru parteneri şi pentru comunitate", au declarat, într-un comunicat, membrii board-ului Caroli Foods Group. Board-ul Caroli Foods Group este compus din Talal El Solh - reprezentantul familiei El Solh, Robert Sharpe, Haluk Akdemir şi Eric Debarnot. Caroli Foods Group a fost înfiinţat în 2010 prin unificarea operaţiunilor din Romania ale companiilor Caroli Foods Group şi Campofrio Food Group sub forma unui joint venture.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Irlanda vrea să fie prima ţară care va ieşi din programul UE/FMI

Irlanda vrea să fie prima ţară din zona euro, din cele trei care au fost salvate prin finanţare internaţională, care să iasă din programul de susţinere convenit cu Uniunea Europeană şi FMI, a declarat premierul irlandez Enda Kenny, transmite Bloomberg. Kenny a spus că guvernul vrea să vîndă obligaţiuni în 2012 şi intenţionează să revină pe piaţa financiară cît mai curînd posibil. "Ratingul Irlandei va fi îmbunătăţit, în timp, de către agenţiile de evaluare financiară", consideră premierul. El a arătat că dintre toate ţările aflate în dificultate, Irlanda poate fi dată ca exemplu, adăugînd că ţara sa este cea mai bine poziţionată pentru a fi prima care să spună "la revedere FMI". Guvernul, care a avut anul trecut nevoie de ajutorul FMI şi al Uniunii Europene, intenţionează ca anul viitor să economisească pînă la patru miliarde de euro pentru a continua reducerea deficitului bugetar. Irlanda a fost exclusă de pe pieţele financiare după ce datoriile băncilor au devenit prea mari pentru a fi administrate de stat. Kenny anticipează că Irlanda va reuşi în acest an să reducă deficitul bugetar sub ţinta de 10,6% din PIB prevăzută în acordul cu FMI şi UE.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.