Avertisment de tsunami în economie
Costul asigurării datoriilor statului roman aproape s-a dublat în trimestrul al treilea, dar Romania s-a menţinut pe poziţia 17 în clasamentul mondial privind riscul de default realizat de firma de monitorizare a pieţei financiare CMA. Credit default swap-ul (costul de asigurare la restructurare/default - CDS) titlurilor de stat cu maturitatea la cinci ani ale Romaniei a urcat la 4,2%, de la 2,45% în trimestrul al doilea. Asigurarea unei datorii de 10 milioane de dolari a s-a majorat astfel de la 245.000 de dolari la 420.000 de dolari. CDS-ul determină randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziţia de titluri suverane. în plus, CDS-urile influenţează şi costul finanţării externe pentru companii şi bănci. Probabilitatea cumulativă de default în cazul Romaniei, pe termen de cinci ani, a crescut la 26,2%, de la 16,2% în trimestrul al doilea, potrivit raportului. Indicatorul este calculat după un model standard la nivelul industriei de profil, folosind datele CMA Datavision. Cel mai riscant stat a rămas în trimestrul al treilea Grecia, cu un CDS de 51,56% şi o probabilitate de default de 90,6%, urmată de Portugalia. Între ţările cu risc mai ridicat de default decît Romania sînt Italia, pe locul 8, cu o probabilitate de 33,3%, urmată de Ungaria, cu 30,7%, şi Spania, pe locul 14, cu 28,2%. Bulgaria se află pe locul 20, cu un CDS de 3,84% şi un risc de default de 24,4%. Rusia este pe poziţia 28, iar Polonia pe 30. Norvegia şi-a menţinut poziţia de cel mai sigur stat în privinţa riscului de incapacitate de plată, cu o probabilitate de default de 4,4%.
Finanţele nu s-au înţeles cu băncile
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins ieri ofertele băncilor pentru obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, considerînd că randamentul cerut de acestea este prea mare, deşi licitaţiile programate pentru octombrie abia acoperă titlurile care ajung la maturitate în această lună. Prin licitaţia de joi, ministerul urmărea să atragă 500 milioane lei. Trezoreria a refuzat şi în septembrie două oferte primite din partea băncilor, pentru obligaţiuni tot la cinci ani şi pentru o emisiune de certificate la şase luni. Ministerul Finanţelor a programat pentru luna octombrie şase licitaţii, prin care să atragă 4,2 miliarde lei, iar în această lună ajung la scadenţă titluri de aproape 4 miliarde de lei Chiar dacă Finanţele au acceptat în august şi septembrie dobînzi în creştere, planul de finanţare nu a fost îndeplinit. Ministerul a împrumutat în septembrie 3,13 miliarde lei, mult sub valoarea programată, de 4,7 miliarde lei. Următoarea licitaţie va avea loc luni, cînd Finanţele vor să împrumute 800 de milioane de lei prin titluri la 11 luni. Finanţele au angajat de la începutul anului împrumuturi de 40,25 miliarde lei şi 1,401 miliarde euro, prin emisiuni de titluri de stat.