Un exportator de top îşi ia zborul către Asia cu o felie din PIB
Nokia va închide fabrica de la Jucu, judeţul Cluj, în cadrul unui program de eficientizare şi reducere a costurilor, iar 2.200 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia sînt mai eficiente pentru grupul finlandez. Grupul finlandez Nokia a început în februarie 2008 producţia de telefoane mobile la fabrica din Jucu, investiţia în fabrică ridicîndu-se la 60 de milioane de euro. Nokia a primit în 2007 cu titlu gratuit 90 din cele 159 hectare ale Parcului Industrial Tetarom III, iar Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură la acest parc, pentru investiţia de la Jucu. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, a precizat atunci că, pentru introducerea utilităţilor pe terenul de 159 de hectare al Parcului Industrial de la Jucu sînt necesare 33 milioane euro, din care 10 milioane euro ar urma sã fie asigurate de autorităţile judeţene şi locale, iar restul sumei din fonduri guvernamentale. Procedurile de închidere a fabricii se vor derula pînă la sfîrşitul anului. Producătorul finlandez de telefoane mobile a mai închis în acest an şi centrul de Cercetare şi Dezvoltare din Cluj, concediind cei aproximativ 120 de angajaţi ai unităţii. "Nokia vrea să-şi ajusteze producţia de telefoane către locaţiile cu proximitate optimă faţă de distribuitori şi de pieţele cheie. Prin urmare, Nokia intenţionează să închidă fabrica de la Cluj, Romania, înainte de sfîrşitul anului 2011, deoarece unităţile de producţie de mare volum din Asia oferă o mai bună scară a operaţiunilor şi beneficii de proximitate", se spune într-un comunicat transmis joi de grupul finlandez Nokia.
Cît pierdem?
Impactul retragerii Nokia în PIB-ul Romaniei va fi unul semnificativ, însă poate fi compensat de o revigorare în construcţii şi agricultură, sectoare a căror evoluţie depinde însă de susţinerea proiectelor de infrastructură şi creşterea gradului de absorţie a fondurilor europene, afirmă analiştii. "Ca impact în PIB, pierderea fabricii de la Nokia poate fi compensată în următorii ani de alte componente, precum construcţiile şi agricultura, care s-au ajustat mult în ultimii ani în timpul recesiunii economice, însă acest lucru depinde de modul în care sînt implementate proiectele de infrastructură şi de creşterea gradului de absorţie a fondurilor europene. Există sectoare economice care s-au ajustat mult în perioada de recesiune sau au rămas mult în urmă. Acest lucru se datorează lipsei de investiţii sau investiţiilor direcţionate în mod haotic, a declarat Andreea Gheorghe, director general al societăţii de administrare a investiţiilor Intercapital Investment Management. Premierul Emil Boc le-a spus, miercuri, miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din Romania, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară. Depuatul Varujan Pambucian, membru în comisia de tehnologia informaţiei şi comunacaţiilor estimează că închiderea Nokia Romania va conduce la o reducere cu 0,2% din PIB. Este posbil ca impactul să fie mai mare în condiţiile în care fabrica de la Jucu genera exporturi de 2 miliarde de euro, după aprecierile lui Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Importatorilor şi Exportatorilor din Romania.
Efectul Codului muncii
Preşedintele Cartel Afla, Bogdan Hossu, a declarat, ieri, că, prin modificarea Codului muncii, Nokia poate închide fabrica de la Cluj fără a avea nicio responsabilitate faţă de angajaţi, toată sarcina fiind în grija statului roman. Hossu a explicat că închiderea fabricii Nokia era de aşteptat pentru că legislaţia romanească derogă de responsabilitate întreprinderile, acestea neavînd nicio răspundere dacă închid activitatea mutînd grija la stat prin şomaj. "Cînd Nokia a plecat de la nemţi a dat salarii compensatorii cîţiva ani de zile. La noi nu va da nimic şi toată sarcina va cădea în grija statului", a spus Hossu. Liderul Cartel Alfa a explicat că sindicatele nu pot face nimic în acest caz pentru că legislaţia nu le mai permite să protesteze în niciun fel. "Noi ca sindicate nu putem face nimic. Singurul protest pe care l-am putea face ar fi să cerem tuturor cetăţenilor romani să nu mai cumpere produse Nokia. Nouă însă, în acest moment, legislaţia nu ne mai permite să facem nimic, este un mare faliment a unor politici de ocupare", a subliniat Hossu.
Se caută un cumpărător
Nokia va căuta potenţiali investitori interesaţi de fabrica de la Jucu, cu intenţia de a vinde această unitate către o altă companie, a spus, ieri, preşedintele grupului finlandez, Stephen Elop. El a precizat că, în acest interval, la fabrica de la Jucu vor fi păstraţi doar angajaţii serviciului de vînzări, restul personalului urmînd să fie disponibilizat. Preşedintele Nokia a explicat decizia companiei de a se retrage din Romania prin faptul că majoritatea consumatorilor s-au orientat în ultimul timp spre aparatele tip smartphone."Nokia încearcă să se mişte mai repede decît piaţa", a spus Elop. El a arătat totodată că a avut discuţii în ultimele 12-18 ore cu Guvernul de la Bucureşti, anunţînd oficialii despre decizia Nokia de a pleca din Romania. Preşedintele Traian Băsescu a precizat, referindu-se la situaţia de la Jucu, că este vorba despre un fenomen la care Romania trebuie să se aştepte, avertizînd că închiderile potenţiale nu se pot referi numai la fabrica din această localitate, ci şi la alte industrii. Preşedintele a spus, la plecare spre Polonia, unde participă la un summit-ul Parteneriatului Estic, că avertizase asupra riscului ca multinaţionalele să înceapă să-şi reducă activitatea pe teritoriul Romaniei. "Iată că începe să se întîmple. E un fenomen la care trebuie să ne aşteptăm", a spus Băsescu. El a menţionat că acest fenomen nu poate fi compensat decît prin crearea de locuri de muncă în baza deciziilor luate de Guvern.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
