Coloana de stiri economice: Aşa arată viitorul Europei!
"Trebuie să mergem mai departe, să ne finalizăm uniunea monetară cu o uniune economică. Trebuie să reuşim să îndeplinim obiectivele de la Maastricht" a spus Barroso. "A fost o iluzie să credem că putem avea o monedă europeană şi o piaţă unică cu abordări naţionale ale pieţei. Trebuie să trecem peste această iluzie şi să ştim că nu putem avea o abordare inter-guvernamentală la această problemă", a spus Barroso, care a propus un plus de integrare. El a apreciat că "pentru ca zona euro să fie credibilă - şi acesta nu e doar mesajul federaliştilor, ci şi al pieţelor - trebuie să avem o abordare cu adevărat comunitară". "Trebuie să integrăm cu adevărat zona euro, trebuie să finalizăm uniunea monetară cu o uniune economică", a spus Barroso. "Trebuie să creăm o integrare a Pactului Euro plus, respectînd, în acelaşi timp, competenţele naţionale. Avem nevoie de autoritatea independentă a Comsiei Europene mai mult ca niciodată pentru ca ea să propună şi să evalueze măsurile care trebuie luate de statele membre", a mai spus Barroso. Preşedintele CE a insistat că aceste lucruri nu pot fi făcute de guvernele naţionale singure şi nici prin consultare interguvernamentală. "Comisia Europeană este cu adevărat Guvernul economic al UE. Nu e nevoie de mai multe instituţii", a spus el.
Romanii aşteaptă de la Guvern soluţii pentru o viaţă mai bună
Mai puţin de un sfert dintre romani sînt dispuşi "să lupte" cu forţele proprii pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă, iar cei mai mulţi sînt resemnaţi sau aşteaptă soluţii de la Guvern sau autorităţi în acest sens, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pieţei GfK. Rezultatele studiului, prezentat miercuri într-un seminar pe teme de retail, arată că 8 din 10 romani nu au nici motivaţie interioară pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă. Autorii studiului au identificat trei categorii de persoane în acest sens, respectiv "suferinzii", adică cei care cred că speranţa şi salvarea vin de la Guvern şi autorităţi şi că nu depinde de ei să facă ceva pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, "luptătorii", cei care sînt dispuşi să-şi asume riscuri pentru a avea o viaţă mai bună şi totodată acţionează singuri în acest sens, şi "captivii", respectiv cei care nu mai au nicio speranţă şi sînt resemnaţi. Un procent de 67% dintre romani intră în categoria "suferinzi", aceştia sînt mai ales persoanele de peste 50 de ani, cu studii medii, pensionari şi cu venituri medii spre reduse. în categoria "captivi" au fost incluşi 14% dintre romani, cei mai mulţi peste 60 de ani sau sub 20 de ani, cu studii cel mult medii, fără loc de muncă şi cu venituri reduse. Doar 21% dintre persoanele intervievate sînt "luptători", fiind în special tineri şi persoane sub 40 de ani, cu educaţie medie şi superioară şi cu venituri medii spre ridicate. "Poate că dacă vom face un astfel de studiu la sfîrşitul anului sau la începutul anului viitor datele vor arăta altfel. în prezent, există mulţi suferinzi şi doar cîţiva luptători", a declarat Iulia Cornigeanu, senior research consultant GfK Romania. GfK a analizat şi percepţia ultimilor trei ani în rîndul romanilor, astfel că entuziasmul din anul 2008 s-a transformat într-un şoc psihologic în 2008-2009, în timp ce în 2009-2010 romanii s-au obişnuit cu ideea şi şi-au adaptat standardele de viaţă şi strategia de consum, şi au ajuns în 2010-2011 într-o stare de frustrare, indignare şi pesimism deoarece sperau că lucrurile se vor îmbunătăţi.
Aproape 5.000 de autoturisme Dacia şi Renault, rechemate în service
Grupul Renault Romania a început o acţiune de rechemare în service, pentru verificări, a 4.164 autoturisme Dacia şi 740 Renault, pentru posibile neconformităţi la semi-conurile de supape ale unor motoare fabricate în Spania. "Este vorba de motoare de 1,2 litri pe benzină, de 75 cai putere, fabricate în Spania. Aceste motoare ar putea prezenta neconformităţi ale semi-conurilor de supape. Intervenţia în service durează între 20 de minute, dacă se face doar verificarea chiulasei motor, şi 4,4 ore în cazul în care se procedează la înlocuirea semi-conurilor de supape", au declarat reprezentanţii biroului de Comunicare din cadrul Automobile Dacia. Acţiunea de rechemare a început la 1 septembrie şi se va încheia în momentul în care vor fi verificate toate maşinile care fac obiectul operaţiunii. Toate costurile asociate acestei operaţiuni vor fi suportate de către grupul Renault.
Apple ar putea prezenta marţi cel de-al cincelea iPhone
Apple ar putea prezenta marţi, în premieră, cel de-al cincilea model iPhnoe, de la care se aşteaptă un ecran mai mare, o mai bună calitate a semnalului şi alte îmbunătăţiri faţă de actualul model, transmite Reuters. Apple a invitat presa la un "eveniment special" organizat marţi la sediul central din Cupertino, California, denumit "Let's talk iPhone" ("Să vorbim despre iPhone" - n.r.). Locaţia aleasă de companie este neobişnuită, deoarece Apple organizează de obicei lansările de produse într-una dintre uriaşele săli de conferinţă din San Francisco. Invitaţia nu oferă alte detalii, iar reprezentanţii companiei au refuzat să dea alte informaţii. "Este iPhone 5", comentează analistul ThinkEquity Mark McKechnie, referindu-se la evenimentul de pe 4 octombrie. Noul iPhone va fi primul produs important lansat după preluarea postului de director general de către Tim Cook, după ce Steve Jobs a demisionat în luna august. Nu este clar dacă Jobs, care a preluat poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie, va fi prezent la eveniment.
Fondul de Pensii ING a cumpărat 5,5% din Ropharma
Fondul de Pensii Administrat Privat ING a cumpărat, ieri, 5,5% din acţiunile Ropharma Braşov (RPH), cu 9,2 milioane lei (2,1 milioane euro), de la omul de afaceri Mihai Miron, care deţinea anterior 44,9% din titlurile distribuitorului de medicamente. Anterior tranzacţiei de marţi fondul nu avea acţiuni la Ropharma, potrivit datelor transmise, miercuri, Bursei de Valori de către administratorul fondului, ING Pensii. Miron a vîndut marţi prin intermediul a două firme înregistrate în Cipru un pachet de 6,7% din acţiunile distribuitorului de medicamente, pentru 11,2 milioane lei (2,6 milioane euro). Cumpărătorul celui de-al doilea pachet de acţiuni vîndut de Miron nu a anunţat tranzacţia. În urma tranzacţiilor de marţi, participaţia lui Miron a scăzut la 38,2%. Prin Rimia Investments el mai deţine 20,23% din acţiunile Ropharma, iar prin ADD Pharmaceuticals are 17,97%. În acţionariat se mai regăseşte Arrow Pharmaceuticals, firmă înregistrată în SUA, care are 31,31% din capital, în timp ce Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului deţine 0,33% din acţiuni. Ropharma are un capital social de 29,1 milioane lei, divizat în 291 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 0,1 lei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
