Cinci bănci locale cu acţionari greci au nevoie de un plan B
Romania trebuie să pregătească un Plan B care să vizeze intrarea Greciei în faliment, caz în care cinci bănci de pe piaţa locală ar ajunge să fie controlate de un stat elen "pe perfuzii", consideră analistul economic Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor. "Ce fac cu băncile mele, dacă s-ar întampla o cădere controlată a Greciei? Băncile din Grecia ar fi naţionalizate. (...) Trebuie să avem, ca toate celelalte ţări, un plan B, dacă se declară default-ul Greciei. Cinci bănci din Romania ar ajunge sub controlul unui stat elen care este pe perfuzie. Atunci care ar fi conduita statului roman? (...) şi statul ar zice atunci: Nu ni s-a permis să recapitalizăm CEC-ul, cînd toate băncile occidentale erau perfuzate cu bani publici", a explicat Dăianu. În Romania sînt prezente mai multe bănci din Grecia, respectiv EFG Eurobank prin Bancpost şi National Bank of Greece prin Banca Romanească, în timp ce Piraeus Bank, Alpha Bank, Emporiki Bank şi ATEbank activează sub brand propriu. Emporiki Bank este controlată de Credit Agricole, care deţine peste 90% din acţiunile băncii elene. EFG Eurobank şi Alpha Bank au anunţat la finele lunii august că vor fuziona. El a arătat ca Romania ar putea atenţiona Comisia Europeană asupra vulnerabilităţilor care derivă din prezenţa băncilor greceşti pe piaţa internă. "Austria are expunere foarte mare pe Europa de Răsărit. Şi spune că asta a vulnerabilizat-o. Atunci şi Romania poate să spună că prezenţa băncilor greceşti aici a vulnerabilizat-o", a continuat Dăianu. Analistul economic propune chiar un scenariu pentru ieşirea Greciei din zona euro, chiar dacă liderii europeni neagă o astfel de variantă. "Poţi imagina şi ieşirea Greciei din UE, chiar dacă toată lumea neagă, dar sînt scenarii la care se lucrează în guverne şi la BCE. Sigur că nu se discută public, dar eu vă spun că aceste analize se fac", a mai spus Dăianu.
Dăianu: BNR ar putea încerca o uşoară scădere a dobînzii
Dăianu mai spune că Banca Naţionala a Romaniei ar putea opera o uşoară reducere a dobînzii de politică monetară, avînd în vedere reducerea abrupă a inflaţiei, care ar putea coborî anul viitor la 3,4-3,8%. "BNR ar putea să încerce o scădere, nu cu mult, a dobînzii, avînd în vedere abrupteţea cu care a coborît inflaţia", a spus Dăianu, enumerînd mai multe măsuri care ar putea fi adoptate pentru a susţine creşterea economică, la un seminar organizat de Coface. Banca centrală nu a mai modificat dobînda de politică monetară din mai 2010, cînd a redus rata cu 0,25 puncte, la minimul istoric de 6,25%. Următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară are loc joi, 29 septembrie. Prognozele lui Dăianu indică o inflaţie de 3,4-3,8% pentru anul viitor şi un deficit de cont curent de 4,3-4,5%. Riscul asupra inflaţiei este identificat în principal într-o depreciere bruscă a monedei naţionale. "Gradul înalt de euroizare diminuează din efectul pozitiv al unei deprecieri controlate. Nu ne trebuie o depreciere brutală. Flexibilitatea e bună numai dacă ajută ca instrument de ajustare", a spus Dăianu. Fostul ministru al Finanţelor susţine că, în cazul unei încetiniri a creşterii economice din zona euro la sub 1%, Romania nu poate să evite impactul şi propune renegocierea ţintei de deficit bugetar pentru anul viitor, care nu poate coborî în aceste condiţii sub 3% din PIB. Dăianu propune ca politică publică întărirea şi reluarea legăturilor cu spaţiile şi pieţele din afara UE. Analistul economic a insistat pe importanţa fondurilor europene, ca soluţie principală de a evita încetinirea economiei şi inclusiv de a continua reformele structurale, pentru că astfel se forţează o eficientizare a utilizării banilor publici. În opinia lui Dăianu, absorbţia fondurilor UE are în acest moment şi o funcţie macroeconomică, ajutînd Romania să iasă din politica fiscală prociclică, şi ar putea fi o soluţie pentru crearea de noi locuri de muncă.
