Economic

Cine sta in spatele Gabriel Resources

Ziarul de Vrancea
30 aug 2011 2276 vizualizări
Actionarii companiei canadiene apar in topul Forbes al celor mai bogati oameni din lume n majoritatea si-au construit averile din minerit

Gabriel Resources anunta la sfirsitul anului 2009 ca Paulson & Co. si Electrum Strategic Holdings detin cite 18% din actiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, si BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri.
Paulson & Co. este fondul de hedging al cunoscutului miliardar american John Paulson, iar Electrum face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important în proiecte aurifere. Practic, toti actionarii cunoscuti ai Gabriel sint mari investitori în aur si au facut o buna parte din avere prin astfel de afaceri. Paulson a devenit miliardar în 2007, cind a facut, personal, 3,5 miliarde de dolari pariind împotriva creditelor ipotecare subprime. El a cistigat anul trecut 5 miliarde de dolari mizind pe aur si a stabilit astfel un nou record pentru industria fondurilor de hedging. Mai mult de o treime din activele administrate de Paulson, de 36 miliarde de dolari, sint conectate la industria aurului. El se afla pe locul 39 în ultimul top Forbes privind miliardarii lumii, cu o avere de 16 miliarde de dolari. Paulson declara, la finele anului 2009, ca actiunile Gabriel Resources îsi vor tripla valoarea dupa ce compania va primi toate avizele necesare exploatarii zacamintului aurifer din Muntii Apuseni. Între timp, valoarea actiunilor companiei a crescut de peste doua ori, de la 3,5 dolari canadieni la 6,7 dolari canadieni.

Al doilea cel mai bogat om din Israel

Beny Steinmetz controleaza a doua avere din Israel, estimata de Forbes la 6 miliarde de dolari, mai mica doar decit cea a familiei lui Sammy Ofer, decedat în luna iunie. Steinmetz a facut bani din diamante si aur si a vindut în 2010 grupului brazilian Vale, pentru 2,5 miliarde de dolari, 51% din actiunile companiei sale din Guinea, care se ocupa cu mineritul fierului. Zacamintele preluate de Vale sint considerate printre cele mai mari rezerve de minereu de fier din lume.

Americanul Thomas Kaplan, locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari, este "un istoric cu educatie la Oxford care s-a reprofilat în investitor" si pariaza masiv pe aur. A facut avere din gaze naturale, dupa ce a cumparat licente de exploatare în Texas care au oferit accesul la zacaminte de 68 miliarde metri cubi.
Natura interesului Newmont la Rosia montana este evidenta. Compania, înfiintata în urma cu mai bine de 90 de ani, este unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume, cu afaceri de 9,5 miliarde de dolari în 2010.
Prezenta (sau absenta) miliardarului George Soros în actionariatul Newmont a stirnit controverse în România privind interesul sau pentru proiectul Rosia Montana. Ca orice speculator si investitor, Soros a fost întotdeauna cu ochii pe aur. Pretul metalului a urcat de peste trei ori din 2007 în urma diverselor crize financiare si economice care au maturat lumea. În vara lui 2010, Soros avea mai putin de 200.000 din actiunile Newmont, cumparate în acelasi an si înregistrate drept "investitie noua".
Potrivit presei internationale, Soros a vindut în luna mai expunerea pe aur dupa ce declara, în ianuarie 2010, ca metalul pretios reprezinta "balonul speculativ suprem".
Gabriel Resources a fost fondata în 1997, compania fiind construita cu ajutorul omului de afaceri de origine româna Frank Timis, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri. Timis este implicat în numeroase afaceri în industria resurselor naturale, iar compania pe care o conduce, African Minerals, exploateaza împreuna cu investitori chinezi unul dintre cele mai mari zacaminte de minereu de fier din Africa. African Minerals a vindut recent catre o companie din China 25% din actiunile proiectului respectiv pentru 1,5 miliarde dolari.
Zacamintul de la Rosia Montana are rezerve de peste 300 de tone de aur si 1.600 tone de argint.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.