Economic

Fabricile de confectii ramin cei mai mari angajatori din judet

Mihaela Beșleagă
14 aug 2011 3525 vizualizări
Camera de Comert, Industrie si Agricultura Vrancea a semnat la Bucuresti, alaturi de 17 parteneri, un acord de constituire a unui pol textil, astfel incit operatorii din domeniu sa-si dea mina pentru o promovare reciproca u 80% din totalul exporturilor din Vrancea sint confectii textile

14 august 2011

In judetul Vrancea, cea mai importanta ramura a industriei este cea usoara, iar vrincenii exporta in proportie covirsitoare confectii textile realizate in sistem lohn pentru mari branduri din occident si nu numai. In acest context, Camera de Comert, Industrie si Agricultura (CCIA) Vrancea este partenera a unui cluster textil, dupa ce saptamina trecuta directorul Sorin Vornic a semnat alaturi de 17 parteneri acordul de constituire a polului textil. Evenimentul, care a avut loc la Bucuresti, a reunit entitati din domeniu, precum  Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile si Pilelarie, Facultatea de Textile Pielarie Iasi, Universitatea de Arta si Design Cluj-Napoca sau asociatii patronale a producatorilor de textile, incaltaminte si marochinarie, toti fiind semnatari ai acestui parteneriat national prin care doresc sa se promoveze reciproc. Clusterele sint recunoscute ca factori cheie ai inovarii si cresterii economice, constituind o structura organizatorica consolidata si de succes în tarile Uniunii Europene. Acestea se compun din reprezentanti ai producatorilor, institutii de învatamint, consultanti specializati, autoritati locale si organizatii non-guvernamentale care permite industriei sa se dezvolte. „Prin încheierea acestui parteneriat, partile semnatare vor participa, în concordanta cu atributiunile fiecareia, la elaborarea unui proiect comun în vederea crearii unui pol de competitivitate (cluster) textil în regiunile fiecarui partener”, a declarat Sorin Vornic, care este si director adjunct in cadrul Romexpo. Printre obiectivele acordului de parteneriat se numara: cresterea competitivitatii produselor textile realizate în aria fiecarui semnatar, perfectionarea fortei de munca din domeniu, atragerea si sustinerea noilor firme si a tinerelor talente si implementarea conceptului “Consumati produsul romanesc”.

Fiecare cu clusterul lui

Despre promovarea unui cluster regional in domeniul industriei textile a vorbit recent si Sorina Placinta, actionarul de la Sorste SA Focsani, unul dintre jucatorii importanti din domeniul industriei textile. In cadrul unui eveniment organizat anul trecut la Focsani, mai multe organizatii si institutii din domeniul industriei usoare, in frunte cu Asociatia Traditii – Manufactura – Viitor Focsani, au lansat Clusterul Inovativ „TMV Sud-Est“. Proiectul, ce urma sa se deruleze printr-un parteneriat public-privat, urmarea crearea unei structuri asociative inovative în industria textila regionala din România. Senatorul Sorina Placinta declara la vremea respectiva ca scopul celor reuniti in acest cluster este de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea structurilor proprii si nu numai. „Clusterul permite un acces mai usor al fondurilor decit daca fiecare membru ar încerca sa le obtina pe cont propriu, iar proiectele acopera o arie mai larga de activitati din domeniul textil, de la cercetare-inovare, pina la dezvoltare institutionala si promovare”, explica atunci actionarul de la Sorste Focsani,  care spunea despre cluster ca este „formula succesului in afacerea secolului XXI”. De precizat ca in clusterul textil promovat de Sorina Placinta este partener Camera de Comert si Industrie Buzau si nu Vrancea, asa cum, poate, ar fi fost firesc. (Silvia VRINCEANU, Mihaela BESLEAGA)

Confectiile se mentin la putere

Firmele din domeniul confectiilor textile sint de ani de zile pe primele locuri in materie de export la nivelul judetului Vrancea. Datele statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica Vrancea arata ca in luna aprilie a.c., sectiunea „textile si articole din acestea” detine 76,6% din totalul exporturilor vrincene. Si la importuri din strainatate, tot textilele sint cele mai cerute. În aceeasi luna, în structura importurilor, patru sectiuni detin împreuna 69% din total: textile si articole din acestea (33%), masini, aparate si echipamente electrice (15%), produse alimentare, bauturi, tutun (11%), metale comune si articole din acestea (10%). In Vrancea, volumul exporturilor a fost de 10,7 milioane euro, iar al importurilor de 13,6 milioane euro, înregistrindu-se un sold negativ de 2,9 milioane euro, potrivit ultimului „Buletin statistic”. Exista in Vrancea in jur de zece mari firme care detin monopolul in materie de confectii textile, acestea fiind si cei mai mari angajatori din judet. In ultimii ani, pe fondul crizei, firmele au incercat sa-si lanseze pe piata branduri proprii, astfel incit sa nu vinda doar manopera firmelor occidentale. Pe fondul recesiunii care a determinat marii operatori din domeniu sa-si retraga sau sa-si reduca numarul de comenzi inclusiv din Romania, firmele din domeniu au inteles ca trebuie sa-si dea mina si sa coopereze inclusiv cu universitatile de profil pentru a face fata competitiei globale. (M. B.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.