Economic

Pozitia financiara neta a Romaniei in raport cu UE

Ziarul de Vrancea
27 dec 2010 436 vizualizări
Fondurile structurale si de coeziune constituie resursa cheie pentru dezvoltarea economico-sociala a oricarui stat intrat in UE cu ultimele doua valuri.

Sa amintim ca in cazul Romaniei sumele totale alocate de Bruxelles, in perioada 2007-2013, totalizeaza 34.805 miliarde euro. Defalcata pe instrumente de finantare (Cf. MFP/ Raport la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 si orizontul 2012-2014), aceasta suma se prezinta astfel: Fonduri Structurale si de Coeziune (FSC)/ 19.668 mil. euro, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)/ 8.022 mil. euro, Fondul European pentru Pescuit (FEP)/ 231 mil. euro si Fondul European de Garantare Agricola (FEGA)/ 6.884 mil. euro. Evident, statul roman, potrivit angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a Republicii Bulgaria si a Romaniei la UE (negociate la Capitolul 29 "" Prevederi financiare si bugetare din Tratat/ ratificat prin Legea nr. 157/2005), in calitate de Stat Membru, participa direct la finantarea bugetului comunitar. In aceasta privinta, regulile unitare sint aplicabile neconditionat de la data aderarii (Decizia 2007/436/CE/Euratom, care reglementeaza sistemul resurselor proprii incepind cu exercitiul bugetar 2007), plata contributiei nationale pentru finantarea bugetului UE fiind obligatorie. Pe acest fundal devine interesant de vazut cum stam sub aspectul contributiei efective la bugetul UE si care este pozitia financiara neta la nivelul unui exercitiu financiar. De exemplu, in anul 2011 a fost inclusa in proiectul legii bugetare, suma de 5.557.611,0 lei, cu titlu de contributie nationala totala la bugetul UE (1,02% dintr-un PIB de 544.426.000 lei). Structura acesteia este data de urmatoarele elemente: contributii din taxe vamale/ 448.260 lei, contributii din sectorul zaharului/ 4.210 lei (ambele reprezentind contributii din resurse proprii traditionale), contributii din resursa TVA/ 611.636 lei, contributii pentru corectia/rabatul acordat Marii Britanii/ 216.740 lei, contributii din resursa VNB/4.195.655 lei, contributii pentru reducerile in favoarea tarilor de Jos si Suediei/ 35.503 lei (acestea alcatuind grupa contributiilor din resurse proprii) si contributii suplimentare si neprevazute/45.607 lei. Sumele indicate pot suferi modificari, intrucit, pe de o parte, potrivit procedurilor comunitare, se vor efectua ajustari tehnice automate ale indicatorilor stabiliti in cadrul reuniunii ACOR - Previziuni, la momentul aparitiei noilor indicatori macroeconomici estimati de CE, iar pe de alta parte, nivelul contributiei tuturor Statelor Membre se va modifica in functie de negocierile la nivel comunitar in ceea ce priveste volumul total al bugetului comunitar. O privire prin balanta financiara neta, care reprezinta un exercitiu contabil al costurilor si beneficiilor financiare directe realizate de fiecare Stat Membru, ne spune ca inca din primul an de la aderare Romania a fost beneficiar net, inregistrind un sold pozitiv. Acesta s-a cifrat la 420,66 mil. euro in 2007, 1.321,67 mil. euro in 2008, 1.497,44 euro in 2009 si 352,60 mil. euro la 31.08.2010. Se estimeaza ca pozitia de beneficiar net in relatia cu bugetul UE se va mentine si in perioada 2011-2014, valoarea corespunzatoare insumata ridicindu-se la 17.021,17 mil. euro (reprezentind anual pina la 3,96 % din PIB). Constientizindu-se necesitatea maririi gradului de absorbtie a fondurilor europene, la nivelul sistemului de implementare a instrumentelor structurale, au fost initiate mai multe masuri. Intre cele mai recente, amintim capitalizarea Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM (cu cca. 47 mil. euro) in vederea dezvoltarii unor scheme de garantare dedicate firmelor beneficiare de fonduri structurale, simplificarea procedurilor de accesare a finantarilor si implementarea mecanismelor de sprijin pentru beneficiarii publici si privati, in vederea asigurarii cofinantarii proprii. Poate ar mai trebui de spus ca beneficiile Romaniei, datorate bugetului comunitar, nu pot neglija avantajele suplimentare datorate politicilor UE legate de piata unica, integrarea economica ori stabilitatea politica. (prof. univ. dr. Ionel BOSTAN)




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.