Dobinda si penalizarea, moartea patronului pe criza
Dupa ce impozitul forfetar a tras obloanele peste activitatea a mii de firme, o noua modificare a legislatiei fiscale, intrata in vigoare de la 1 iulie 2010, tinde sa ingroape si mai mult firmele care au probleme cu lichiditatile in cel mai greu an al recesiunii economice care afecteaza Romania. Cu toate ca modificarile Codului de Procedura Fiscala au fost promovate de Guvern ca o gura de oxigen pentru oamenii de afaceri, in realitate acestea au adus o dubla impunere ce risca sa agraveze blocajul financiar pe final de an, dupa cum afirma consultantii fiscali. Practic, firmele care amina plata obligatiilor fiscale la stat platesc o dobinda de intirziere de doua ori mai mica in primele 30 de zile de la scadenta, dar dupa acest termen nivelul penalitatilor creste semnificativ, putind chiar sa se dubleze in cazul celor care scapa de sub control plata acestor obligatii. Intirzierea la plata a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu penalitati de 5% pentru 60 de zile intirziere si de 15% daca se depaseste acest termen. Practic, daca o firma trece prin dificultati financiare si se afla in criza de lichiditati, debitele fiscale o iau razna. Si sint multe firme in criza de lichiditati, dupa cum recunosc si oficialii Fiscului vrincean.
Mai mult, tot prin modificarea actului normativ, puterea de control a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala asupra conturilor bancare creste tocmai pentru ca statul sa recupereze bani chiar si din "gaura de sarpe". Mai mult, si contribuabilii persoane fizice vor fi luati la bani marunti in cautarea unor venituri nedeclarate.
Dobinda si penalizarea fac legea pe timp de criza
Sistemul de sanctionare a contribuabililor rau platnici a intrat in vigoare pe 1 iulie 2010 si a creat ingrijorare in mediul de afaceri, mai ales pe fondul crizei de lichiditati care afecteaza tot mai multe firme. Astfel, in Monitorul Oficial 278/28 aprilie 2010 ce a modificat Codul de procedura fiscala a fost publicata noua metodologie de calcul a majorarilor pentru plata cu intirziere a obligatiilor fiscale. Pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor de plata se datoreaza si dobinzi si penalitati de intirziere, in locul vechiului sistem care prevedea doar aplicarea unor majorari de intirziere, calculate la 0,1% pe zi. Practic, de la 1 iulie, contribuabilii sint obligati sa achite doua sanctiuni: dobinzi de intirziere, calculate la 0,05% pe zi (in locul majorarilor de intirziere), si penalitati. Penalitatile se datoreaza in cazul obligatiilor restante ce depasesc 30 de zile: 5%, pentru plati efectuate in termen de 60 de zile si 15% pentru obligatii ramase neplatite dupa implinirea celor 60 de zile. Sistemul conduce la un cuantum anual de majorari de aproximativ 34% din obligatia de plata fiscala neachitata, fata de 10 - 12 % cit sint dobinzile bancare la creditele in lei. "Astfel, desi dobinda penalizatoare este stabilita la doar 0,05%/zi, in cazul datoriilor mai vechi de 30 de zile povara creste simÃitor, pentru ca datornicii vor plati suplimentar o penalitate de intirziere in cuantum de pină la 15% din valoarea datoriei acumulate pina la momentul plătii. Potrivit legii, daca stingerea datoriei se realizeaza in primele trei luni, dobinzii penalizatoare i se adauga o penalitate de intirziere de 5% din valoarea creanÃei. Daca datoria este cu o zi mai veche de 90 de zile, penalitatea de intirziere creºte la 15% din valoarea acumulata. Atentie, dobinzile de intirziere se datoreaza in cota de 0,05% / zi pe toata perioada de timp scursa de la data scadentei si pina la data achitarii obligatiei fiscale. Practic daca se achita o datorie de 10.000 lei cu intirziere de 365 zile se datoreaza 3.325 lei dobinzi si penalitati", ne-a declarat expertul contabil Eduard Chiorescu. Acesta spune ca, in ciuda crizei, cei constiinciosi se gindesc sa achite datoriile catre stat si sa nu acumuleze datorii, in detrimentul platilor catre furnizori, de exemplu. Eduard Chiorescu spune ca este normal ca Fiscul sa solicite dobinzi mai mari decit cele oferite de banci pentru a nu incuraja neplata datoriilor catre stat, insa penalitatile depasesc in cazul crizei financiare potenta financiara a multor firme.
Ingropati in datorii
Autoritatile au motivat introducerea dobinzilor de intirziere sustinind ca nu mai vor ca firmele sa se foloseasca de arieratele datorate statului ca surse de finantare a activitatii lor. Pe de alta parte, penalitatile au rolul de a descuraja neconformarea prin cresterea acestora in concordanta cu perioada de intirziere. Cu toate ca modificarea opereaza de la 1 iulie si are ca scop declarat sprijinirea agentilor economici si recuperarea arieratelor, numarul restantierilor, cel putin in cazul firmelor din Vrancea, nu a scazut, ba chiar a crescut usor. Peste 5.500 de societati din Vrancea inregistrau la finalul lunii iunie restante fata de bugetul de stat, al asigurarilor sociale, sanatate si somaj, in valoare de 44,05 milioane de lei. In loc sa se reduca debitele, asa cum si-au propus guvernantii prin modificarea Codului Fiscal, la 30 septembrie obligatiile restante au inregistrat o crestere tinuta in friu doar de zecii de inspectori trimisi de Fisc pe teren, la usa firmelor cu datorii. O analiza pe ultimele luni a incasarilor la bugetul de stat arata ca firmele platesc mai greu debitele datorate, situatie care se va accentua catre finalul anului. Un calcul simplu arata ca numai in cazul datoriilor de la ENET SA, societatea de termoficare a Focsaniului, in cuantum de 891.830 lei, penalitatile pentru 60 de zile se ridica la peste 44.000 de lei, iar dobinzile sint de 26.755 lei, bani greu de crezut ca se vor incasa prea curind. Practic, in aceste conditii, noul Cod de Procedura Fiscala incurajeaza firmele sa-si plateasca debitele in primele 30 de zile, dar este mai indulgent cu cei care au datorii istorice si care nu platesc cu anii.
Se aduna mai greu banii in pusculita statului
Finantistii recunosc ca firmele lucreaza mai greu pentru ca platile se fac mai greu. Eugen Ciorici, seful Directiei Generale a Finantelor Publice Vrancea, spune ca marele avantaj al acestui nou sistem ar fi ca firmele nu platesc penalitati pentru primele 30 de zile, iar dobinda a scazut la jumatate, pina la 0,05% pe zi. "Practic, agentii economici sint obligati sa-si plateasca debitele curente", spune Ciorici. Intrebat daca statul plateste aceleasi penalizari si dobinzi pentru banii datorati firmelor, seful Directiei de Finante spune ca acestea se platesc, insa doar la cererea expresa a agentului economic. Probleme mari au constructorii de exemplu, care depun de regula cereri de rambursare a TVA care se solutioneaza foarte greu, in 45 - 120 zile, in conditiile in care datoriile catre stat trebuie sa le achite pina pe 25 a lunii urmatoare. In aceeasi criza de bani sint si cei care efectueaza lucrari sau servicii in contul unor institutii publice care platesc cu intirziere facturile. Intrebat cum mai merge economia judetului, seful Fiscului vrincean admite ca activitatile economice gifiie. "Daca ma uit dupa declaratii, activitatea inca functioneaza, dar inca mai exista lipsa de lichiditate. Platile se fac, chiar daca mai greu", spune Ciorici. Acesta spune ca exista si 20 de societati care au beneficiat de aminare la plata, care insa expira la finalul anului. O analiza a incasarilor efectuate catre Fisc arata ca firmele vrincene continua sa acumuleze datorii. "O cauză a cresterii arieratelor o reprezintă contextul economico "" social actual, lipsa lichiditătilor agentilor economici, neincasării de catre agentii economici a contravalorii unor servicii prestate catre institutiile bugetare", se arata intr-un raspuns furnizat de Biroul de Presa al DGFP Vrancea. La ora actuala, la capitolul contribuabili, Fiscul vrincean administreaza 11.217 agenti economici, 350 de institutii publice, 2.104 ONG-uri, 5.428 de persoane fizice si asociatii familiale, la care se adauga 88.725 de persoane fizice administrate pe baza de CNP. Cit priveste activitatea economica, doar citeva mii de societati au activitate comerciala constanta si consistenta. In ceea ce-i priveste pe marii contribuabili vrinceni, acestia sint noua si se afla in supravegherea Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili Bucuresti. (Silvia VRINCEANU)
Recent, Curtea Constitutionala a respins sesizarea legata de neconstitutionalitatea perceperii majorarilor de intirziere (transformate ulterior, prin actualizarea legislatiei, in dobinzi Apenalitati de intirziere) in cadrul unui proces legat de anularea unui act administrativ fiscal, intentat Fiscului din Vrancea de catre o companie privata. Compania sustinea in demersul ei ca "este imoral ca statul sa perceapa penalizari de intirziere de la contribuabil in conditiile in care statul nu datoreaza dobinzi sau majorari pentru obligatiile pe care le are de executat iar exceptia ridicata invoca "articole privind accesul liber la justitie si unele privind "asezarea justa a sarcinilor fiscale". Decizia Curtii constituie un aviz indirect adresat celor care doresc sa sesizeze instantele pe aceeasi tema. Aceasta, in contextul in care si organizatia patronala a IMM-urilor, Consiliul National pentru IMM a declarat inainte de aprobarea noilor prevederi legislative ca introducerea penalitatilor incalca doua articole din Constitutia Romaniei si ca dubleaza sanctiunea impusa deja prin dobinzile de intirziere. Firma din judetul nostru a ridicat exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.120 si 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, in cadrul unui proces intentat fiscului, la Tribunalul Vrancea, in care contesta un act administrativ fiscal. Curtea Constitutionala a publicat decizia sa in acest caz in Monitorul Oficial nr. 541/3.08.2010. Procesul s-a desfasurat in 2009, astfel incit intre timp, inainte de pronuntarea deciziei Curtii, Codul Fiscal s-a modificat. Mai exact, asa cum precizeaza chiar documentul Curtii, "majorarile de intirziere" au fost inlocuite cu cea de dobinzi/penalitati de intirziere, dupa caz. Noile prevederi au fost criticate dur si de catre organizatia patronala a IMM-urilor pe motiv ca reprezinta o povara pentru firme. Chiar daca modificarea Codului Fiscal avea intentia declarata de a obliga agentii economici sa-si plateasca debitele curente intr-un termen cit mai scurt, in realitate aplicarea dobinzilor si penalizarilor reprezinta o dovada in plus pentru patroni dar si tendinta si tentatia de a intra cu afacerile in economia subterana. "Nu prin asemenea modificari impulsionam plata. Fiscul ar trebui sa se concentreze pe scoaterea la suprafata a banilor negri. Sint destule locuri unde circula bani neimpozitati. Nu sintem intr-un paradis fiscal dar sintem intr-un paradis de alta natura...", comenteaza anonim unul dintre finantistii vrinceni modificarile care se tot fac la legislatia fiscala.