Economic

Infiintarea complexurilor comerciale a determinat 35% din falimente

Ziarul de Vrancea
23 nov 2005 694 vizualizări
Circa 35% din cazurile de faliment inregistrate intre anii 2003-2004 au fost cauzate de cresterea numarului de complexuri comerciale, de tip supermarket si hypermarket, principalii perdanti fiind micii intreprinzatori, potrivit unui studiu realizat de Coface Intercredit Romania.

In afara sectorului comercial (retail si cu ridicata), 65% din falimente au fost ale unor

companii din domeniul agricol si industria alimentara.

Conform studiului, rata falimentelor in Romania se situeaza la 0,9% din totalul

firmelor active la nivelul anilor 2003 si 2004.

Astfel, potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, in anul 2003 s-au

inregistrat 3.944 de cazuri de faliment, dintr-un total de 363.090 companii care au depus

bilanturi in anul 2003, iar in 2004 de 3.982 de falimente la 410.514 societati active.

In anul 2004, sectorul industriei alimentare l-a depasit pe cel al comertului cu

amanuntul ca numar de falimente, insa inversarea de pozitii nu este semnificativa, majoritatea

falimentelor din economie fiind detinuta tot de acelasi grup de industrii, se arata in materialul

realizat de Coface.

 Sectorul agricol ocupa o pondere insemnata din totalul falimentelor, insa in acest

domeniu procesul de restructurare nu s-a incheiat, fiind de asteptat falimentul mai multor

asociatii familiale.

Analiza evidentiaza o usoara imbunatatire in sectoarele transporturilor, industriei

metalurgice si  fabricarii de masini si echipamente, prin scaderea numarului de falimente din

aceste domenii de activitate.

Sectoarele cu cea mai redusa rata a falimentelor sint cele de intermedieri financiare,

IT si activitati conexe, posta si telecomunicatii, tranzactii imobiliare si activitati recreative.

Desi industriile extractiva si cea a productiei si furnizarii de energie electrica si termica,

apa si gaze au inregistrat un numar mic de falimente, trebuie totusi tinut cont de faptul ca

aceste piete sint extrem de concentrate, iar gradul de acces la acestea este redus, se mai

arata in studiul realizat de Coface.

 In ceea ce priveste prima parte a anului 2005, tendinta privind evolutia numarului de

falimente se mentine in aceleasi sectoare, doua treimi din cazuri fiind detinute de sectoarele

comercial, al agriculturii, respectiv industriei alimentare.

Analiza scoate in evidenta ca, in primele sase luni, numarul de falimente a crescut

semnificativ, pina la 3.510, aproape dublindu-se fata de anii anteriori, fapt explicabil prin

tendinta de consolidare a economiei.

Practic, din multitudinea de firme infiintate dupa 1989, pe piata au ramas acele

societati care pot face fata conditiilor de performanta si calitate actuale.

Defalcat teritorial, din totalul de 3.982 de falimente inregistrate in anul 2004, cea mai

mare pondere o detine zona de centru a tarii, respectiv 26,85%, urmata de cea de sud-est, cu

o pondere de 19,56%.

Judetul Brasov cumuleaza cel mai mare numar de cazuri de faliment din

Romania, cu 9% din totalul acestora. Si in Capitala s-a inregistrat un numar semnificativ de

falimente, respectiv 8,5% din totalul cazurilor.

Judetele unde s-au inregistrat cele mai putine situatii de faliment in 2004 sint Arges,

Bistrita-Nasaud, Calarasi, Teleorman, Vilcea si Vaslui, conform analizei Coface.

In urma unui studiu Coface Intercredit la nivelul tarilor central si est-europene se

remarca faptul ca sectorul comercial ocupa si aici prima pozitie ca numar de falimente

inregistrate. Fata de celelalte tari, unde rata falimentelor in sectorul agricol este, in medie, de

doar 4%, in Romania aceasta a ajuns la aproape 20% in acest sector, in anul 2004.

Studiul realizat de Coface Intercredit Romania s-a bazat pe informatii furnizate de

Oficiul National al Registrului Comertului si Institutul National de Statistica si a vizat firmele

aflate in faliment, reorganizare judiciara si cele a caror procedura de faliment a fost inchisa

din lipsa de active.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.