Economic

Marfurile vindute in Romania sint mai scumpe ca in UE

Ziarul de Vrancea
23 nov 2005 284 vizualizări
Taxele vamale, lipsa concurentei, a unor proceduri legale de stabilire a preturilor importate sau intelegerile tacite intre producatori fac ca preturile pentru diferite bunuri si servicii de pe piata romaneasca sa fie duble sau aproape triple fata de altele similare din vest, scrie Business Magazin.

Potrivit unei analize publicate in aceasta saptamina de revista Business Magazin, o

bluza Zara care costa 20 de euro in Spania ajunge in Romania la 1.900.000 lei, adica 52,7

euro. O pereche de pantofi barbatesti, care in Amsterdam costa 29,95 euro, face in Romania

2.200.000 lei, adica 61 de euro. Iar puloverul de lina pentru care in Germania dai 15 euro

este aici cam 40 de euro. O masa cu trei feluri la un restaurant parizian, cu tot cu vin sau

bere, costa cam 20 de euro - cam cit intr-un restaurant bun din Bucuresti.

De ce asa de mult? Un importator sau un retailer nu poate fi obligat sa se orienteze,

atunci cind fixeaza preturile, dupa cele practicate in alte tari pentru aceleasi produse. De

altfel, nici "nu exista un algoritm oficial de stabilire a preturilor produselor importate, nu exista

nici o regula", explica, pentru Business Magazin, Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei

Importatorilor si Exportatorilor din Romania (ANEIR).

Preturi cu mult mai mari decit in magazinele occidentale la asa-numitele produse de

eticheta se mai intilnesc doar in Ucraina si Rusia. Conform lui Mihai Ionescu, regula in

comertul international este ca, daca pretul la producator este de 100 de euro, pretul la

angrosist sa fie de 200 euro, iar in magazin de 300 de euro sau mai mult, in functie de

"nasul" comerciantului.

O alta explicatie a preturilor mari la produsele de marca tine de relatia dintre

comerciantul roman si creatorul marcii, care nu poate influenta in nici un fel pretul la raft. Cele

mai multe marci internationale ajung in Romania prin franciza, iar francizorului ii este interzisa

politica impunerii de preturi companiei francizate, spune Razvan Blid, director comercial al

CHR Consulting.

"Se fac in schimb recomandari de pret sau se folosesc alte metode, cea mai uzuala

fiind cea prin care produsul se furnizeaza cu pretul de vinzare pe factura, iar francizatului i se

inscrie un discount pe factura. La noi, retailul presupune adaosuri comerciale (in sezon) intre

100% si 200%, in alte sfere se practica 50% -100%", spune Blid.

Taxele vamale impovareaza, si ele, preturile. Directorul de la CHR Consulting spune

ca toti francizorii includ in constructia preturilor de vinzare taxele vamale, care sint intre 20%

si 50%. "Speram ca intrarea in UE si liberalizarea schimbului de marfuri sa duca la o ieftinire",

adauga Blid.

Regula includerii taxelor vamale are si abateri "in functie de specificul marfii, de

concurenta si de piata de profil", explica Mihai Ionescu de la ANEIR.

Barierele vamale vor cadea intr-un an, dar e de asteptat ca preturile sa creasca in

continuare, asa cum s-a intimplat si in Ungaria, Cehia ori Polonia, indreptatindu-le ingrijorarile

celor 56% dintre romani pentru care aderarea la UE va aduce dezavantaje pe termen scurt,

potrivit IRSOP.

Pentru o vreme, standardul occidental de viata la care aspiram se va indeparta, in loc

sa se apropie, chiar si pentru clasa mijlocie - al carei comportament explica si el, alaturi de cel

al comerciantilor care trag sa obtina profituri pe termen scurt, preturile mari din Romania.

Nu numai produsele importate sint mai scumpe decit in tarile dezvoltate, ci si

cele fabricate aici. "Multe categorii de produse si servicii sint prea scumpe, mai ales cele

pentru care nu prea exista concurenta. Iar aceasta se manifesta fie prin prea putini

competitori pe piata, fie prin intelegeri de pret intre acestia", declara Liviu Voinea de la Grupul

de Economie Aplicata, citat de Business Magazin.

Exemple clasice de lipsa a concurentei si, implicit, de preturi prea mari sint

telecomunicatiile, energia electrica, cimentul, carburantii, bunurile de larg consum, inclusiv

cele alimentare, spune el.

Energia electrica, benzina si gazul, ale caror scumpiri inflameaza piata periodic,

contribuie si ele generos la reputatia de tara scumpa pe care si-o consolideaza Romania.

Producem un kilowatt-ora, in centralele termoelectrice, cu un consum dublu fata de tarile

vest-europene, din pricina centralelor invechite, iar astfel de costuri se reflecta si in facturile

romanilor obisnuiti, si in cele ale companiilor, si, implicit, in preturi.

Romania e scumpa si din cauza benzinei. Cu un salariu mediu pe economie se pot

face doar cinci "plinuri" de cite 40 de litri, Pretul litrului de benzina, de 0,95 euro, e mai mare

decit in Grecia si tarile baltice si comparabil cu cel din Spania si Polonia - in conditiile unor

salarii medii nete mai mari. Comparatia cu economiile cele mai dezvoltate ale Uniunii

Europene e si mai defavorabila Romaniei: acolo, un "plin" costa intre 44 si 48 de euro, fata de

38 de euro in Romania. 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.