FMI ar putea cere noi masuri pentru corectia deficitului bugetar
Fondul Monetar International (FMI) ar putea cere la urmatoarea misiune in Romania, de la finele lunii octombrie - inceputul lunii noiembrie, adoptarea de noi masuri de corectie a deficitului bugetar, considera analistii ING Bank Romania. "Probabilitatea unei asemenea evolutii este destul de ridicata si intrucit tintele actuale de deficit bugetar fixate de FMI se bazeaza pe o contractie economica de doar 0,5%. în mod normal, orice reviziuire a estimarii privind evolutia economiei ar trebui sa fie urmata de revizuirea previziunilor de deficit bugetar. Totusi, declaratiile oficialilor indica faptul ca tinta nominala de deficit bugetar va ramine constanta", se arata intr-un raport al analistilor ING Bank Romania. Economistii noteaza ca tinta de deficit bugetar stabilita pentru finele primului semestru a fost atinsa, probabil prin majorarea arieratelor. "Autoritatile romane nu au atins nicio tinta privind arieratele. Acest lucru implica ca nu au atins nicio tinta de deficit bugetar", se mai spune in raport.
Conform datelor provizorii publicate miercuri, executia bugetului general consolidat pe primele sase luni ale anului s-a incheiat cu un deficit estimat de 18,07 miliarde lei, sub limita tintei de deficit, in suma de 18,2 miliarde lei, prevazuta in Scrisoarea suplimentara la Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International. Totodata, Ministerul Finantelor Publice a anuntat, miercuri, ca va cere FMI o noua derogare de la obligatia privind reducerea arieratelor, intrucit nu a reusit sa respecte tinta convenita cu institutia financiara interntionala nici in primul semestru, in conditiile in care nu au reusit niciodata sa se incadreze in valorile trimestriale asumate.
Pe de alta parte, analistii ING comenteaza atragerea de catre MFP a 1,213 miliarde de euro de pe piata interna, la o dobinda de 4,9% pe an. "Ca rezultat al licitatiei, BNR va reduce probabil rata rezervelor minime obligatorii pentru valuta de la 25% la 20% la sedinta din 4 august si nu excludem realizarea la o noua emisiune in euro inainte de luna noiembrie, cind ajunge la maturitate o alta emisiune de anul trecut, in valoare de 1,4 miliarde de euro", arata analistii bancii. Ei sustin ca a plati o dobinda de 4,9% pentru euro este echivalentul unui randament de peste 10% acordat pentru a atrage finantare in lei, cu conditia protejarii impotriva riscului valutar. "Daca euro s-ar aprecia fata de leu cu peste 2,5% in perioada iulie 2010 - iulie 2011, imprumuturile in lei la o dobinda de 7,5% ar fi mai ieftine decit finantarile in euro la randament de 4,9% (acest lucru ar insemna ca rata de schimb ar fi peste 4,35 lei/euro la sfirsitul lunii iulie 2011)", se mai spune in raport.
Totodata, analistii considera "straniu" ca o suma atit de mare a fost atrasa in totalitate la un randament de 4,9%. "Valuta va fi probabil schimbata la BNR si, deoarece se va adauga la lichiditatea de pe piata, ratele de dobinda la lei vor scadea probabil pe termen scurt. Acest fapt ar putea imbunatati de asemenea cererea pentru titluri de stat pe termen scurt, dar ne mentinem viziunea potrivit careia randamentele obligatiunilor vor creste peste 7% pe piata primara avind in vedere riscurile inflationiste si fiscale alaturi de probabila tensiune politica", mai spun analistii ING Bank Romania.
