Isarescu: Optiunea politicii fiscale a fost imprudenta in anii 2004-2008
Imprudenta politicii fiscale in 2004-2008 a fost provocata de faptul ca decidentii au considerat ca "timpurile bune" au venit odata pentru totdeauna, ceea ce a determinat expansiunea cheltuielilor, si de anul electoral 2008, care a amplificat si mai mult cheltuielile, a spus guvernatorul BNR. "In principiu, politica fiscala poate sa atenueze unele efecte nedorite ale intrarilor mari de capitaluri sau sa le sporeasca. Efectele sint amplificate deoarece componentele ciclice ale PIB, intrarile nete mari de capitaluri si cresterea in termeni reali a cheltuielilor bugetare se potenteaza reciproc", a explicat Mugur Isarescu, intr-o dizertatie sustinuta cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania. Astfel, guvernatorul BNR considera ca "din aceasta perspectiva, dar si din perspectiva faptului ca intrarile mari de capitaluri sint asociate cu crize financiare, optiunea politicii fiscale in Romania a fost imprudenta intre anii 2004-2008". In perioada amintita la conducerea Guvernului s-a aflat Alianta DA, formata din PD si PNL, iar din 2006 a guvernat numai PNL. "In Romania au fost doua cauze pentru aceasta imprudenta, ambele pe deplin explicate in literatura de specialitate. Prima a fost aceea ca decidentii au considerat ca "timpurile bune" au venit odata pentru totdeauna, ceea ce evident insemna ca expansiunea cheltuielilor putea fi permanenta. A doua a fost anul electoral 2008, care a amplificat cheltuielile si mai mult. Politica fiscala laxa a cheltuielilor a pus bazele pentru o contractie fiscala involuntara in eventualitatea scaderii economiei", a mai precizat Isarescu.
Ce riscam fara acordul cu FMI si UE
Mugur Isarescu a mai spus ca materializarea riscului de aparitie a gap-ului de finantare la nivelul maxim anticipat pentru 2009 in Romania, de 16 miliarde euro, ar fi dus la o criza a cursului de schimb fara asistenta financiara a FMI si UE. "In cazul economiei romanesti, unele ajustari ar fi fost foarte dureroase fara asistenta financiara externa. De exemplu, daca riscul aparitiei gap-ului de finantare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat intr-o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si implicit asupra activelor financiare ale populatiei denominate in lei", subliniaza Isarescu. Totodata, guvernatorul BNR considera ca "alte ajustari, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, in conditiile in care in timpul ciclului de intrari mari de capitaluri acestea ajunsesera la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilitati reduse".
