Economic

Economia sta pe buza prapastiei

Ziarul de Vrancea
23 sep 2009 445 vizualizări
Un raport al Comisiei prezidentiale arata ca o minoritate de salariati sustine bugetul si restul populatiei

O minoritate de salariati sustine economia Romaniei si pe restul cetatenilor, populatia activa reprezentind 47% din total, doar 65% dintre acestia fiind angajati, adica contribuie direct la bugetul tarii, se arata in raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza problemelor sociale. In cadrul populatiei ocupate, ponderea salariatilor, adica "cei pe care se bazeaza PIB-ul si bugetul Romaniei", desi a inregistrat o tendinta crescatoare dupa anul 2001, a ajuns in perioada 2004-2008 sa fie de doar de 65%-66%, prin comparatie cu aproape 85% in tari precum Slovenia, Ungaria sau Bulgaria. Cheltuielile totale anuale pentru pensii in Romania ajung la peste 10 miliarde de euro, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor in PIB a fost in anul 2008 de aproximativ 7,3% (fara a lua in calcul pensiile agricultorilor si cele din sistemele militare care ridica toate cheltuielile la aproximativ 9% din PIB), iar in bugetul general consolidat de peste 26%. De aceste pensii beneficiau in 2007 aproximativ 5,7 milioane persoane, la un numar mediu de salariati de 4,9 milioane, pentru fiecare persoana care contribuia la sistem si platea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari. Problema cea mai mare este ponderea redusa a salariatilor in mediul rural, unde acestia reprezinta doar 36% din populatia ocupata, fata de 92% in mediul urban, se mai arata in Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice din Romania. In prezent, in agricultura romaneasca inca lucreaza 30% din populatia ocupata, fata de 5% in tarile UE. Cu toate astea, ponderea in PIB a agriculturii romanesti este de doar 8%. Ratele de ocupare sint deosebit de mici in rindul tinerilor cu virste cuprinse intre 15 si 24 ani fiind, in 2007, de 24.4%, fata de 37.4% in UE. Mai mult, nici formele flexibile de munca nu sint vizibil reprezentate, desi sint reglementate. Somajul, tinut sub control dupa perioada de tranzitie, a inceput sa creasca la sfirsitul anului trecut de la 3.9%, in numere reale 353.000 someri inregistrati in septembrie 2008, la 5.3%, adica 478.000 someri in februarie 2009. Comisia a identificat cinci riscuri majore ale pietei fortei de munca din Romania: munca in sectorul informal, agricultura de subzistenta, somajul de lunga durata, descurajarea de a intra pe piata muncii si saracia celor care muncesc. Grupurile care se confrunta in cea mai mare masura cu aceste ris¬curi sint: tinerii, populatia din mediul rural, populatia de etnie roma, fe¬me¬ile, populatia cu nivel redus de educatie si de calificare. Comisia prezidentiala recunoaste ca o tinara de etnie roma din mediul rural are sanse infime de a lucra in economia formala. Pentru a reduce cele cinci riscuri identificate pe piata munci si includerea categoriilor dezavantajate este nevoie de o crestere majora a investitiilor, este recomandarea comisiei. Tarile europene alocau, in 2007, politicilor privind piata muncii in jur de 2% din PIB in 2007, iar Romania aloca doar 0.35%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.