Economic

Mai este Occidentul paradisul afacerilor europene?

Bogdan Asaftei
4 dec 2007 321 vizualizări
Cum tot mai numeroase afaceri se muta înspre Europa de Est si Balcani, prosperitatea ajunge în fine si în aceasta parte a lumii

Azambuja, un orasel cu 7.000 de locuitori, aflat la 35 km de Lisabona, pare a fi locul ideal pentru un turist in cautarea unei vacante. Strazile si casele mici sint ingrijite si curate. Pretutindeni domneste linistea. însa nu toata lumea gusta aceasta liniste. într-o casa din centru, un steag mare si rosu, cu secera si ciocanul, arata ca acolo se gaseste un club al muncitorilor comunisti. "Aici este un club pentru muncitori, dar nu exista locuri de munca in Azambuja", spune el cu tristete. "Orasul s-a prabusit dupa plecarea celor de la Opel. Orasul nostru este precum acel turn, care se duce putin cite putin", adauga batrinul, aratind spre un turn inclinat care seamana cu celebrul Turn din Pisa. Doar cu citeva luni in urma, Azambuja era centrul de operatiuni pentru una dintre cele mai importante fabrici Opel din Europa de Vest, unde lucrau mai mult de o mie de muncitori. însa in decembrie, uzina s-a inchis, iar linistea a pus stapinire pe strazi. Compania, parte a General Motors, si-a mutat productia spre alte locatii, in Gliwice, in Polonia, St. Petersburg in Rusia si Zaragoza in Spania. A fost o lovitura dura data economiei din Portugalia, unde rata somajului a fost de 7,7% anul trecut si de 8,4% anul acesta, cea mai mare rata a somajului din 1987 si pina astazi. O situatie critica precum cea din Azambuja se intilneste in multe orase din alte tari vest-europene de unde companiile, in plin proces de globalizare, si-au mutat activitatea in vechiul bloc est-european, atrase de perspectiva unei forte de munca mai ieftine si a unor costuri de productie reduse. Peugeot Citroen, spre exemplu, si-a mutat majoritatea activitatilor din Marea Britanie in Slovacia. Producatorul din domeniul computerelor HP s-a mutat din Franta in Bulgaria, in timp ce gigantul de aparate electrocasnice Electrolux s-a mutat din Germania in Polonia. Acestea sint doar citeva din cele mai mari corporatii care si-au mutat activitatea in tari din Europa de Est sau care intentioneaza sa faca acest lucru cit mai curind. Alte companii de acest fel sint Dell, British American Tobacco, Volkswagen si IBM.


De la "gaura neagra la goana dupa aur"


Acum citiva ani, Europa de Est era departe de a fi "El Dorado"-ul ce pare sa fi devenit acum pentru investitori. La inceputul anilor \'90, putine companii din Occident erau interesate sa-si extinda activitatea in aceasta parte a Europei. Noile guverne non-comuniste din regiune erau preocupate mai mult sa vinda fabricile din tarile lor, majoritatea dintre acestea fiind necompetitive, inglodate in datorii si cu o forta de munca excedentara. Fara vreo perspectiva clara in tara lor natala, muncitorii au plecat in cautarea unor locuri de munca in Europa Occidentala dind nastere astfel unui fenomen nou, si anume cel al "instalatorului polonez", al "capsunarului roman" sau al "muncitorului bulgar din constructii". Acest lucru a ajutat tarile din Occident sa-si mentina competitivitatea economica dar, in acelasi timp, a oferit si un imbold economiilor din tarile pe care emigrantii le-au lasat in urma lor.Trimiterea acasa a cistigurilor celor ce lucreaza in strainatate a devenit o sursa importanta de venit pentru statele de origine ale acestor muncitori. Spre exemplu, conform analizei Bancii Nationale a Romaniei, BNR, intre 1997 si 2002, romanii au trimis in tara 8 miliarde de euro din propriile economii. Aceasta suma a crescut de la an la an. Anul acesta, se estimeaza ca sumele de bani provenite de la cei de afara vor ajunge in total la mai mult de 5 miliarde de euro, adica mai mult de 4% din PIB. Un studiu din 2004 al Bancii Mondiale privind sumele trimise in tara de muncitorii din strainatate arata ca alte trei state beneficiaza de cresteri asemanatoare. Banii trimisi acasa de emigrantii din Moldova, spre exemplu, au insumat aproape 503 milioane de euro, echivalind cu 27% din PIB-ul tarii. în acelasi timp, odata cu reformarea si dezvoltarea economiilor din Europa de Est, companiile din Occident au devenit din ce in ce mai interesate de investitii in regiune. Plecarea muncitorilor in strainatate a fost dublata astfel de un val in sens opus de investitii, achizitii, proiecte noi si relocari.


De ce se muta companiile


Relocarea implica mutarea partiala sau totala a activitatii companiilor dintr-o regiune intr-alta si, desigur, inchiderea fabricilor si uzinelor din orasul si tara de origine. Nu este vorba doar de o simpla investitie sau de o extindere a afacerilor intr-o alta tara. Este vorba de o miscare dictata de argumente economice si logistice. în acelasi timp, acest lucru atrage si un val proaspat de investitii in noua tara, dezvoltare in privinta productiei si atragerea de forta de munca, precum si in ceea ce priveste achizitionarea unor noi sedii si proprietati. Dupa cum s-a observat, cel mai raspindit si clar stimulent pentru relocare este o forta de munca ieftina, dar in acelasi timp bine pregatita, precum si costuri de productie reduse. Unele tari ofera stimulente suplimentare noilor veniti. Dupa cum arata un studiu din 2005 al consultantilor in afaceri de la KPMG, realizat pe un numar de 172 de companii producatoare din tari industriale din Europa de Vest si prezentat de Economist Intelligence Unit, EIU, profilul imbatrinit al fortei de munca din Europa de Vest a incurajat acest trend, creind in Occident o criza a fortei de munca tinere, educate si bine pregatite. Extinderea UE in Balcani ofera si un alt stimulent in privinta procesului de relocare, noii membri UE, Romania si Bulgaria, devenind destinatii cautate de companiile straine care vor sa-si mute activitatea, partial sau total, din zona Europei de Vest. Cind o companie isi muta activitatea in alta tara, acest lucru are profunde implicatii sociale pentru comunitate.


Povestea a doua orase


Sa luam ca exemplu doua orase, Azambuja din Portugalia si Dej, un oras cu 40.000 de locuitori din centrul Romaniei. Cind Opel si-a inchis portile in Azambuja si si-a mutat activitatea de productie in Europa de Est si Spania, relocarea a reprezentat o lovitura grea pentru Azambuja. "Orasul nostru a depins in totalitate de uzina Opel, iar acum nu mai e nimic de facut aici", se plinge Carlos Almoster, care a lucrat in acea uzina mai mult de un sfert de secol. "Toata viata mea mi-am petrecut-o in uzina Opel, incepind de acum 25 de ani. Dar dupa ce uzina si-a mutat activitatea, tot ce mi-a mai ramas este un ceas de aur", a adaugat el. "Dupa atitia ani ma simt inutil", spune omul. în Dej, e o cu totul alta poveste. Orasul se bucura de crestere economica odata cu venirea tot mai multor companii, precum Opel, care si-a mutat aici o parte din activitate. în 2005, ACE Automotive Group, din Spania, care produce componente electrice pentru automobile, si-a deschis prima uzina in Romania. De atunci, a anuntat ca o sa-si mute intreaga productie din Barcelona si Zaragoza in Romania pina in anul 2011. Jumatate din cei 6.000 de angajati ai ACE sint deja in Romania, iar compania intentioneaza sa angajeze alti 1.100 de oameni pentru noile fabrici din Romania. în iunie anul trecut, Trelleborg din Suedia si-a deschis de asemenea o fabrica in Dej, unde produce componente pentru Renault, Audi, Ford si Peugeot. în acelasi timp, suedezii si-au oprit productia din Marea Britanie si din Mannheim (Germania), unde 1000 de locuri de munca au fost sterse din buget. Problema Dejului este acum numarul insuficient de muncitori pentru posturile existente. "Ne confruntam cu multe probleme datorate pietii reduse a fortei de munca, de aceea incercam sa introducem noi facilitati de productie in noi regiuni unde este mai usor sa gasesti muncitori", spune Tatiana Mursa, manager in cadrul ACE din Romania. De vreme ce principala motivatie a mutarii activitatii in Europa Centrala si de Est o reprezinta costurile reduse ale fortei de munca, salariile pe care le ofera aceste companii muncitorilor romani sint inevitabil mai scazute. Asa cum arata Institutul National de Statistica, in ciuda unei cresteri cu aproximativ 200% a salariului mediu in ultimii patru ani, analistii estimeaza ca vor mai trece ceva ani buni pina cind salariile medii din Romania, cu putin peste 400 de euro pe luna la mijlocul anului 2007, le vor egala pe cele din Occident. "Salariul mediu din Romania va atinge 60% din salariul mediu din Occident, ceea ce reprezinta asa - zisa convergenta, in urmatorii cinci ani", crede Adriana Iftime, director general executiv la Patronatul Societatilor de Constructii din Romania.


Vrea cineva sa se mute aici?


în timp ce Dejul reprezinta un exemplu pentru modul in care relocarile pot transforma destinul unui oras, nu toti cei din Europa de Est sint optimisti ca pot sa devina un magnet pentru companiile din Occident. în Botevgrad, un orasel din vestul Bulgariei, situat la 50 de km de capitala Sofia, localnicii se roaga ca o companie din Occident sa se mute in orasul lor. Orasul acesta mono-industrial a depins in totalitate de Plastchim, o fabrica locala de obiecte din mase plastice care s-a inchis acum patru ani. Descurajarea, frustrarea si pesimismul predomina acum in Botevgrad. Frustrarea este cu atit mai mare cu cit muncitorii disponibilizati nu-si primisera salariile de luni de zile. Au deschis un proces pentru a-si recupera banii - pe care i-au cistigat - dar tot nu au primit nici un ban. "Judecatorul a spus ca avem dreptul sa ne primim banii, dar decizia judecatoreasca nu a fost aplicata pentru ca fabrica a dat faliment", spune Ivan Nikov, un fost angajat al Plastchim. Locuitorii nu spera intr-un viitor mai bun. "Visam sa-mi refac casa, dar dupa ce mi-am pierdut locul de munca am renuntat la planuri", se plinge Nikov. "Sotia mea si cu mine intentionam sa mai facem un copil, dar nu ne mai putem permite" spune un altul. în Botevgrad, pesimismul este si mai mare decit in Azambuja, unde Opel si-a inchis portile si unde muncitorii concediati au primit cel putin salariile compensatorii. "Adevaratele probleme vor veni la anul cind o sa raminem fara banii pe care i-am primit de la General Motors", spune Joao Soares, fost lucrator la Opel. Viata din oras deja se degradeaza vizibil. Multe locuinte sint scoase la vinzare sau sint de inchiriat, asa cum ne arata numeroasele afise cu Venda-se de vinzare sau Arenda-se de inchiriat.


De fapt nu totul se reduce la forta de munca ieftina


în timp ce locuitorii din Botevgrad se pling de absenta companiilor interesate sa se mute in orasul lor, analistii observa ca multe alte motivatii, importante dar si foarte subiective, sint luate in calcul atunci cind companiile se hotarasc sa-si mute activitatea in est. Principalele motive sint costurile reduse si patrunderea pe noi piete, asa cum demonstreza si un studiu realizat in 2006 de o comisie de finante din Senatul Frantei. Acestea sint urmate de probleme privind aproprierea de pietele in plina dezvoltare, de diferentele privind costurile fortei de munca, de existenta materiei prime, precum si de prezenta facilitatilor de productie. Impozitele, taxele mici si posibilitatea subventiilor sint motivatiile cel mai putin semnificative pentru investitori. Un element mult mai subiectiv il constituie legaturile istorice. De exemplu, Austria care este cel mai important dintre noii investitori din Europa de Est: multi analisti financiari spun ca firmele din Austria se grabesc sa investeasca in regiune pentru ca au legaturi mai vechi cu aceasta parte a Europei, de cind ea facea parte din Imperiul Habsburgic. Asa cum observa economistul Eric Frey intr-un articol publicat in "Der Standard", "in acele locuri unde au domnit habsburgii, managerii austrieci se simt ca acasa". Trebuie luate in considerare si alte motivatii mult mai subiective si greu de sesizat. Asa cum observa Klara Floti, de la ARC Relocation din Ungaria: "Republica Ceha esta preferata pentru traditiile sale occidentale, iar Ungaria pentru pozitia ei central-europeana, cu o capitala frumoasa si cu un numar mare de specialisti bine pregatiti in domeniul IT. Romania urmeaza in acest top datorita fortei de munca ieftine." Exista de asemenea si probleme pe care companiile sint nevoite sa le rezolve inainte de a-si muta activitatea. Investitorii se confrunta inca cu obstacole serioase cind se muta in Europa de Est, in ciuda imbunatatirilor din ultimii ani. Rapoartele recente ale Comisiei Europene continua sa puna accent pe nivelul ridicat al coruptiei, justitia slaba sau legislatia inadecvata si in continua schimbare, ca sa nu mai vorbim de cresterea ingrijoratoare a birocratiei. Sa nu uitam de infrastructura depasita" adauga Katalin Varga, director la Settlers Kft, o alta companie cu sediul la Budapesta din domeniul industriei de relocare. Isamar van Hilten, de la Pirgroup, unul dintre partenerii Grupului Relocation, observa si alte aspecte negative. Multe dintre acestea au legatura cu mentalitatea fortei de munca. "Multi oameni sint caracterizati de o viziune invechita privind documentatia de birou, au o teama de schimbare si o lipsa a dorintei de a lucra in echipa", spune van Hilten. Unele tari s-au transformat deja in centre ale anumitor domenii industriale care si-au mutat activitatea din Europa de Vest. Krzysztof Piech, profesor la Facultatea de Economie din Varsovia, spune ca infrastructura buna a Slovaciei a reusit sa atraga aici relocarea activitatii multor companii producatoare de automobile, cum ar fi Volkswagen, Peugeot Citroen sau KIA Motors. Alte state estice au devenit centre pentru alte domenii din industria relocalizata.


Care e urmatoarea destinatie?


Relocarea se produce nu numai dinspre Europa de Vest catre Europa de Est, dar si in interiorul regiunii balcanice. Anumite state au devenit atractive mai ales datorita faptului ca se situeaza in proximitatea - dar in afara - Uniunii Europene. "Cind Romania a aderat la UE, una dintre companiile romanesti a decis sa-si mute activitatea in Serbia", spune Patricia Gannon, de la Karanovi & Nikoli, o firma de avocatura din Belgrad ce lucreaza in domeniul bancar, al privatizarii si al impozitelor. Pentru ca Romania e nevoita acum sa respecte legislatia europeana, va deveni un stat in care legea va fi mai stricta", a adaugat ea. Firma romaneasca si-a mutat activitatea in Serbia, nu doar datorita legislatiei din afara granitelor UE care este mai permisiva, dar si pentru ca economia Serbiei s-a imbunatatit. "Economia tarii creste, industria se dezvolta, iar privatizarile se accelereaza", a adaugat Gannon. "Dar aceasta tara are inca un dezavantaj urias fata de alte tari din regiune: statele occidentale au de exemplu un regim al vizelor foarte strict in privinta Serbiei, astfel incit sirbii nu pot sa ajunga prea usor in Occident". Unii economisti cred ca explozia de investitii si relocari din Europa de Est si-a depasit apogeul, in timp ce alte parti ale lumii, mai ieftine, patrund acum pe piata. Potrivit Monitorului de Investitii European al Ernst & Young, care studiaza investitiile interne si externe in Europa, din 2006, Europa de Est nu s-a dovedit mai buna in privinta investitiilor fata de economiile asiatice si pierde rapid din investitii in fata unor astfel de state. Rata investitiilor externe in Polonia, Republica Ceha si Ungaria a scazut considerabil anul trecut, iar tendinta a fost determinata de o "capacitate scazuta de a atrage investitiile cu costurile reduse de productie, iar investitiile par sa se indrepte mai degraba inspre Asia", se arata in raport. Chiar daca acest lucru este adevarat, investitiile in regiune nu se vor intrerupe, iar pronosticurile privind tara din estul Europei care va deveni in urmatorii ani cea mai atractiva pentru companiile straine relocalizate continua. "Pariez pe Macedonia si pe Polonia", spune Katalin Varga, de la Settlers Kft. "Macedonia, pentru ca impozitele pentru societati sint foarte mici, iar Polonia pentru ca este o piata mare de desfacere".


De Bogdan Asaftei din Bucuresti, Botevgrad, Azambuja si Belgrad.

Acest material a fost publicat in cadrul proiectului "Bursa de Excelenta in Jurnalism", organizat de BIRN cu sprijin financiar de la fundatiile Bosch si Erste


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.