Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Cele mai vândute maşini premium din România, în acest an

Ziarul de Vrancea
7 mai 2017 342 vizualizări
Piaţa de automobile premium a crescut odată cu restul pieţei în ansamblu, apetitul românilor pentru maşini mai scumpe şi mai bine echipate fiind cunoscut din perioada de dinaintea crizei

Chiar dacă pe întreg trimestrul 1 creşterea segmentului premium a fost sub cel al întregii pieţe (19% faţă de 27%), în luna martie înmatriculările de automobile premium au păstrat ritmul, reuşind cu cele 13,6 procente să depăşească creşterea de pe toată piaţa auto din România, scrie Profit.ro. Trebuie subliniat faptul că, spre deosebire de anii anteriori, Mercedes-Benz domină categoric vânzările de maşini premium şi de lux, cu o cotă de piaţă de peste 36 de procente, ceea ce reprezintă mai mult decât celelalte două mărci germane premium, BMW şi Audi, la un loc. Explozia Mercedes a urmat trendul la nivel mondial, noile produse ale mărcii reuşind să atragă foarte mulţi clienţi atât de la ceilalţi doi rivali, cât şi de la mărcile de volum. În România, Mercedes-Benz a cunoscut o creştere, pe primul trimestru, de peste 35%, ceea ce este spectaculos, mai ales în condiţiile actuale ale pieţei. Şi asta în timp ce BMW a avut doar 2,4% creştere, iar Audi o creştere mai mare, 11,4%. Sunt şi alte mărci cu creşteri de două cifre, Volvo, Porsche, Mini sau Jaguar, dar în cazul lor vorbim despre volume mici. Trecând la modele, este evidentă cererea de SUV-uri, iar cel mai vândut SUV premium este şi cel mai vândut SUV din România din import. Vorbim aici despre Mercedes-Benz GLC, un crossover compact, construit pe platforma lui C Class. De altfel, şi al doilea loc este ocupat tot de un SUV Mercedes, GLE, din clasa imediat superioară. Practic, aproape toate segmentele premium sunt dominate de un model Mercedes, prin C Class, A Class sau GLA. Singurul lider al unui segment care nu este Mercedes este BMW Serie 5, aflat pe locul 6 în topul maşinilor premium. Să mai spunem şi că, de la Audi, cel mai bine vândut model a fost Q5, poziţionat abia pe locul 7. Trebuie remarcat şi un model-intrus, Range Rover, preferatul multor români cu bani, un SUV opulent care stă pe locul 3 în topul vânzărilor. De altfel, în top 20 nu se află decât trei modele care nu aparţin celor de la Mercedes, Audi sau BMW, în afară de Range Rover fiind rpezent Land Rover Discovery, pe locul 17, şi Vlvo XC60, pe 20 la egalitate cu BMW X4.

 

Patronatele din turism, nemulţumite de desfiinţarea birourilor de promovare din străinătate
 

Patronatele din turism sunt nemulţumite de decizia ministrului Mircea Titus Dobre, de desfiinţare a birourilor de promovare din străinătate, şi consideră că această măsură este ”necomercială şi neprofesionistă” şi va avea un impact negativ în acest an în ceea ce priveşte numărul de turişti străini care vor vizita România. Gheorghe Fodoreanu, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a declarat pentru News.ro că măsura a fost decisă într-un moment nepotrivit, chiar la începutul sezonului, astfel că la birourile de promovare turistică din afara ţării nu va mai avea cine să ofere informaţii potenţialilor turişti străini care doresc să vină în România. ”Măsura este necomercială şi neprofesionistă, este contra rezultatelor pozitive. Şi va influenţa negativ rezultatele în turism. Ministrul Turismului nu înţelege că în turism nu se vând robineţi. În turism se vinde încredere pe termen lung, amabilitate, protecţia turistului, se construieşte o relaţie cimentată”, a spus Fodoreanu, pentru News.ro. În România există în prezent circa 2.600 de agenţii de turism licenţiate, din care doar 25-30 sunt specializate să aducă turişti străini în ţară. Reprezentantul FPTR susţine îmbunătăţirea activităţii directorilor birourilor de promovare turistică, dar nu desfiinţarea lor. Reorganizarea Ministerului Turismului trebuia să fie realizată între noiembrie şi ianuarie, afirmă Fodoreanu, care este şi preşedinte-fondator al comisiei de incoming al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). ”Reprezentanţele şi târgurile au fost singurele acţiuni de promovare, orice altă încercare a eşuat. Pentru orice altă măsură trebuia să se consulte cu asociaţiile, cu mediul de afaceri. Or, noi ne-am trezit direct cu propunerea de desfiinţare”, a precizat Fodoreanu. Vicepreşedintele FPTR critică atitudinea ministrului Turismului, care a atacat şefii birourilor de promovare din străinătate. ”El distuge o reţea cu nişte oameni capabili, care mergea de ani de zile. Este o mare ruşine că i-a ponegrit în halul ăsta. Directorii aceştia sunt ca vinul: cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai buni. Sunt super profesionişti şi îşi fac treaba”, a menţionat Fodoreanu.

Warren Buffett recunoaşte că a făcut o greşeală că nu a investit în Google

Miliardarul american Warren Buffett a recunoscut sâmbătă, la adunarea anuală a acţionarilor Berkshire Hathaway, că a făcut o greşeală pentru că nu a investit în acţiuni Google cu ani de zile în urmă şi că a fost ”prea prost” ca să aprecieze Amazon.com, relatează CNBC. Buffett a spus că a greşit pentru că nu a cumpărat acţiuni Google atunci când această companie primea 10-11 dolari pentru un click de publicitate de la divizia de asigurări Geico a Berkshire. Preşedintele Berkshire, în vârstă de 86 de ani, supranumit Oracolul din Omaha pentru flerul său în afaceri, şi-a recunoscut ignoranţa şi în privinţa acţiunilor altor companii din industria tehnologiei, a căror valoare nu a apreciat-o corect. Buffett a declarat deseori că a evitat acţiunile companiilor de tehnologie pentru că nu a înţeles cu adevărat cum câştigă acestea bani şi dacă vor putea să o facă pe termen lung. În această săptămână, Buffett a spus că a apeciat greşit o altă companie IT, IBM. Timp de ani de zile Buffett a avut încredere în IBM, dar într-un interviu acordat CNBC a spus că şi-a redus cu o treime deţinerea la această companie. ”Nu mai apreciez IBM la fel ca acum şase ani, când am început să cumpăr acţiuni la aceasta”, a explicat miliardarul, adăugând că compania a întâlnit nişte concurenţi puternici. În cazul Google, Buffett a spus că ar fi trebuit să îşi dea seama de afacerea extraordinară cu publicitate a acesteia, pentru că şi el contribuia practic la profitul acesteia.

Iranul va respecta orice decizie a OPEC referitoare la producţie

Iranul va respecta orice decizie va lua OPEC referitoare la menţinerea sau nu a acordului de reducere a producţiei dincolo de luna iunie, la o reuniune pe această tema care va avea loc în luna mai, a declarat sâmbătă ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, transmite Bloomberg. ”Toate indiciile sunt că statele membre vor o înnoire a acordului şi vom respecta ce se va decide”, a spus Zanganeh la un eveniment în domeniul energiei la Teheran. El a arătat că producătorii de ţiţei din afara OPEC care au participat la acord vor accepta probabil ca măsurile să fie prelungite. Cotaţiile petrolului au cedat toate creşterile înregistrate de când OPEC a convenit în noiembrie reducerea producţiei. Preţul petrolului Brent, de referinţă la Londra, a scăzut vineri, pe piaţa americană, până la 46,64 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimele cinci luni, iar declinul din acest an a atins 14%. Zanganeh anticipează că preţul petrolului va ajunge la 55 de dolari pe baril, dar nu a precizat în ce perioadă. Reprezentanţii OPEC se vor întâlni pe 25 mai, la Viena, pentru a discuta despre reducerile de producţie. Petrolul Brent a încheiat săptămâna la 49,10 dolari pe baril. Pe 30 noiembrie, când OPEC a încheiat acordul de reducere a livrărilor, primul din ultimii opt ani, petrolul a încheiat tranzacţiile la 50,47 dolari pe baril. Iran a obţinut peermisiunea de a creşte livrările de ţiţei, în condiţiile în care îşi reconstruieşte economia după ridicarea sancţiunilor internaţionale legate de activităţile în domeniul nuclear.

Citigroup: Netflix şi Tesla pot fi ţinte de preluare pentru Apple

Netflix, Walt Disney şi Tesla se află între şapte companii menţionate de Citigroup ca posibile ţinte de preluare pentru Apple, ca investiţie pentru rezervele de capital de peste 250 de miliarde de dolari ale producătorului de iPhone-uri, relatează Reuters. Cu peste 90% din rezervele de capital păstrate în străinătate, inroducerea de către Statele Unite a unei taxe de repatriere de numai 10% ar pune la dispoziţia Apple 220 de miliarde de dolari pentru achiziţii sau răscumpărări de acţiuni, arată Jim Suva, analist la Citigroup, într-o notă adresată clienţilor. Proiectul fiscal al preşedintelui american Donald Trump, prezentat luna trecută, propune ca multinaţionalele să îşi poată repatria profiturile obţinute în străinătate la un impozit de 10%, faţă de 35% în prezent. ”Una dintre priorităţile noii administraţii este să permită companiilor americane să îşi repatrieze banii cu un impozit mai mic, iar Apple ar putea avea o nevoie mai acută să folosească acei bani”, a scris Suva. Alte posibile ţinte de achiziţii ar putea fi dezvoltatorii de jocuri video Activision Blizzard, Electronic Arts şi Take Two Interactive Software şi serviciul de streaming video Hulu. Analiza se bazează pe cinci criterii, respectiv compatibilitatea strategică, activităţile internaţionale, mărimea tranzacţiei, activele non-strategice puţine şi impactul probabil asupra preţului acţiunilor Apple.

Hidroelectrica a încheiat primul trimestru cu un profit brut istoric

Pentru întregul an 2017, compania şi-a propus să obţină un profit brut de 1,2 miliarde de lei, la venituri de 3,1 miliarde lei

Producătorul de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, a încheiat primul trimestru cu un profit brut de 482 milioane lei, cel mai mare câştig trimestrial obţinut până acum de companie, cu 100 milioane lei mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, a declarat, într-un interviu acordat News.ro, directorul general al Hidroelectrica, Ovidiu Agliceru, care a precizat că societatea dispune de lichidităţi de peste 2,7 miliarde lei (circa 600 milioane euro) în bănci. Pentru primele patru luni din acest an, compania estimează un profit brut de 600 milioane lei. ”Suntem într-o perioadă de debite mici, secetoasă. La sfârşitul primelor trei luni am încheiat cu o producţie de 3,5 TWh, la care se vor adăuga 1,3 TWh din luna aprilie”, a afirmat Agliceru, pentru News.ro. Pentru întregul an 2017, Hidroelectria şi-a propus să obţină un profit brut de 1,2 miliarde de lei, la venituri de 3,1 miliarde lei. În 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,3 miliarde lei şi un profit brut de 1,5 miliarde lei. ”Noi prognozăm producţia anuală de energie în mod prudenţial, fără a expune Hidroelectrica riscului hidrologic. Am prevăzut în buget pentru acest an venituri echivalente unei producţii de 14,5 TWh, faţă de anul trecut, când am realizat şi obţinut veniturile aferente a 17,6 TWh”,a precizat Agliceru. Managerul estimează că listarea la bursă a Hidroelectrica, un eveniment mult aşteptat pe piaţa de capital şi care nu are încă un termen clar din partea actualului guvern, ar putea aduce la buget circa 1 miliard de euro. ”Noi ne-am îndeplinit obligaţiile în ceea ce priveşte listarea. Am întocmit şi întocmim toate lucrările solicitate ori de câte ori este nevoie. Lucrăm la documentaţia necesară listării încă de când compania era în insolvenţă. Statul va lista un pachet de 15%, plus alte 5% de la Fondul Proprietatea, care vrea să îşi vândă o parte din acţiunile deţinute”, a explicat Agliceru. O piedică în calea listării este reprezentantă, însă, de investiţiile nerentabile, unele începute înainte de 1990. ”Investiţiile nerentabile reprezintă una din cauzele intrării companiei în insolvenţă. Ne referim la 17 obiective de investiţii cu funcţiuni complexe, al căror rol principal nu este producţia de energie electrică. Pentru a fi finalizate, ar trebui ca Hidroelectrica să investească încă 2 miliarde de euro. Acestea nu pot fi continuate de Hidroelectrica, pentru că nu sunt profitabile, nu pot fi amortizate şi, în situaţia în care vor fi continuate de noi, ar diminua cu cele 2 miliarde de euro valoarea societăţii la listare”, a precizat directorul Hidroelectrica. Banii din listare ar putea ajunge la bugetul statului, în prezent făcându-se demersuri în acest sens. ”Altfel, se ajunge în situaţia Electrica, care a încasat o sumă mare de bani şi nu i-a folosit nici în momentul de faţă. Îi ţine în bănci”, a afirmat Agliceru. Hidroelectrica a devenit, în perioada insolvenţei, compania de stat cu cel mai mult cash, având în prezent depozite în bănci de peste 2,7 miliarde lei, în condiţiile în care depune lunar la bănci peste 100 milioane lei, potrivit directorului general.

Legumele şI fructele vor fi mai scumpe anul acesta

Fermierii se aşteaptă ca producţiile de legume şi fructe să fie mult mai mici decât în 2016 din cauza gerului, ceea ce se va reflecta şi în preţul produselor

Îngheţul şi zăpăda care s-au aşternut peste terenurile agricole din România la începtul acestui an au avut un impact negativ asupra legumelor şi pomilor fructiferi, în timp ce culturile însămânţate în toamnă au fost afectate într-o mică măsură, afirmă fermierii chestionaţi de News.ro. “Vremea aceasta rea, cu îngheţul şi cu zăpada, a avut un impact negativ asupra legumelor care au fost puse în solarii şi asupra viei şi pomilor fructiferi. I-a prins într-o fază sensibilă, atunci când erau înfloriţi, de aceea ne aşteptăm la scăderea producţie în acest an. Nu cred că se va face mai mult de 60% din producţia obţinută în 2016 de legumele şi fructe”, a declarat pentru News.ro Ion Cioroianu, consilier din cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR). El a discutat cu agricultori din judeţul Galaţi, care i-au spus că 100 de hectare de vie erau compromise 100%, iar 240 de hectare de livezi erau compromise în proporţie de 60%. Producţia de legume a ajuns anul trecut la 3,3 milioane de tone, în scădere cu 8,1% faţă de anul precedent, potrivit celor mai recente date transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2016, producţia de struguri a scăzut cu 7,8%, până la 737.000 tone, din cauza scăderii randamentului la hectar cu 8,3%. În schimb, producţia de fructe din livezi a crescut anul trecut cu 0,4%, la 675.000 de tone, chiar dacă suprafaţa a scăzut cu 0,7%. Pentru alte culturi, condiţiile meteo din primele luni ale anului au avut un impact mixt. “Atât ploile, cât şi zăpadă au avut un efect pozitiv. Pagube au produs câteva brume, înainte de fenomenul cu precipitaţiile abundente şi ninsori din zona de nord. Ele au produs pagube la anumite culturi, mai ales în cazul celor care aveau cartofii răsăriţi”, a afirmat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, pentru News.ro. România a înregistrat anul trecut o creştere a producţiei de cartofi cu 2,4%, la 2,62 milioane de tone. Pe de altă parte, producătorii de cereale se aşteaptă la producţii bune, chiar similare producţiilor-record obţinute anul trecut. “Vorbim de producţii cel puţin la nivelul anului trecut, dar producţiile totale vor fi mai mici deoarece atât la cultura de rapiţă, cât şi la cultura de grâu suprafeţele însămânţate au fost mai mici decât în anii precedenţi”, a explicat preşedintele LAPAR. Potrivit reprezentanţilor fermierilor, agricultorii din nordul ţării, unde clima este mai rece, nu au terminat cu semnănatul, deoarece sunt probleme cu umiditatea solului şi cu băltirile.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.