MOZAIC STIRI ECONOMICE: Prima decizie majoră a BNR de anul acesta
Banca centrală a menţinut, în schimb, RMO pentru pasivele în lei la nivelul de 8% şi rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an. În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară, BNR a reiterat "gestionarea adecvată" a lichidităţii din sistemul bancar. Analiştii se aşteptau ca banca centrală să reducă în acest an RMO la valută, însă data exactă a deciziei era greu de estimat. Până vineri, ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în 30 septembrie 2016, când a redus RMO - reprezentând sumele pe care băncile sunt obligate să le depună la BNR în fiecare lună ca procent din resursele atrase - la pasivele în valută de la 12% la 10%. Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%, nivel minim istoric. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%. Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de A/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an. Comunicatul detaliat va fi prezentat în cadrul unui briefing de presă susţinut de guvernatorul Mugur Isărescu la ora 15:00. La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat, ca şi la ultimele şedinţe din 2016 şi primele trei şedinţe din acest an, doar opt membri, după demisia lui Bogdan Olteanu, trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de trafic de influenţă şi luare de mită. Parlamentul va numi în curând un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu, procedurile în acest sens fiind în curs. Cei opt membri actuali ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.
Şefii birourilor de turism din străinătate îl contrazic pe ministrul Dobre
Reprezentanţii birourilor de promovare turistică a României în străinătate se arată indignaţi de acuzaţiile ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, care a anunţat că va desfiinţa toate birourile din străinătate din cauza mai multor probleme legate mai ales de costurile mari cu chiriile şi precizează, într-un comunicat trransmis vineri către News.ro, că au pus la dispoziţia conducerii ministerului contractele de închiriere a spaţiilor din străinătate unde funcţionează birourile, trimiţând în acest sens actele de cinci ori în 2016 şi 2017. Reprezentanţii aduc ca argumente, în susţinerea lor, faptul că închirierea sediului biroului sau a locuinţei de serviciu se face cu aprobarea ministerului după o procedură în care sunt implicate mai multe direcţii, în condiţiile în care ministrul a acuzat diferenţele mari dintre chiriile plătite pe sediile din afara ţării. ”Faptul că birourile nu primesc fondurile necesare de la minister pentru achitarea facturilor şi ca urmare se acumulează restanţe nu este imputabil şefilor de birou”, spun reprezentanţii birourilor de promovare turistică. Ministerul Turismului a elaborat un proiect de act normativ care prevede, pe lângă modificări de organigramă, desfiinţarea reprezentanţelor externe ale acestei instituţii, adică a organismelor care se ocupă cu promovarea turismul românesc în străinătate şi cu atragerea de turişti străini în România. ”Suntem indignaţi de afirmaţiile nefondate ale ministrului Turismului, care îi acuză 'în bloc' pe şefii birourilor de promovare externă că au efectuat cheltuieli nejustificate. Toate cheltuielile făcute au fost necesare şi legale şi au fost însoţite de documente justificative. Omisiunile şi înregistrările eronate în evidenţele contabile ale Autorităţii Naţionale pentru Turism Bucureşti nu pot fi imputate birourilor din străinătate”, arată comunicatul reprezentanţilor turistici ai României. Ei consideră că anunţul de săptpmâna aceasta al ministrului Turismului, Mircea Titus Dobre, este o reacţie la nemulţumirile reprezentanţilor mediului privat cu privire la propunerea de HG pentru modificarea structurii organizatorice a ministerului. ”Iniţial, în propunere se vorbeşte doar de închiderea birourilor. La nemulţumirea reprezentanţilor din industria turistică, acesta a schimbat declaraţia, spunând că le va redeschide”, menţionează comunicatul. ”Atunci când Curtea de Conturi constată o abatere, stabileşte şi cine este responsabil şi ce măsuri trebuie luate. Birourile de promovare nu au fost acuzate de încălcarea vreunei prevederi legale. Domnul ministru a preluat selectiv paragrafe dintr-un raport de audit şi le-a prezentat ignorând explicaţiile care au fost transmise de mai multe ori şi care prezintă realitatea obiectivă. Practic, domnul ministru îşi acuză predecesorii de neglijenţă în serviciu”, arată comunicatul. Ei subliniază că birourile de turism nu au avut şi nu au bugete proprii, iar toate sumele necesare pentru desfăşurarea activităţii sunt virate de minister în baza necesarului de fonduri aprobat de direcţiile de specialitate. ”Discrepanţa dintre chiriile plătite pentru sediile birourilor este rezultatul condiţiilor pieţei imobiliare şi nu a alegerii şefilor de birou. Faptul că nivelul chiriei la Varşovia este inferior celui de la Londra este ceva normal, deci 'discrepanţele' de care vorbeşte domnul ministru nu sunt rezultatul vreunui abuz”, punctează şefii birourilor din străinătate.
Directorul Amazon.com a vândut acţiuni ale companiei de 1 miliard de dolari
Directorul general al Amazon.com, Jeff Bezos, a vândut acţiuni ale companiei în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, în cadrul unei tranzacţii planificate, la o lună după ce al treilea cel mai bogat om din lume a anunţat că cheltuieşte anual o sumă aproximativ egală pentru compania de explorare a spaţiului Blue Origin, transmite Bloomberg. Bezos a vândut 1 milion de acţiuni Amazon de marţi până joi, la preţuri cuprinse între 935 şi 950 de dolari pe unitate, potrivit unei declaraţii depuse joi la bursă. Miliardarul mai deţine 79,9 milioane de titluri Amazon, respectiv o participaţie de 17%, faţă de 83 de milioane de acţiuni la sfârşitul lui 2015. Afacerile în creştere de comerţ electronic şi de cloud-computing l-au propulsat pe şeful Amazon în topul celor mai bogaţi oameni din lume, unde ocupă poziţia a treia după co-fondatorul Microsoft Bill Gates şi miliardarul spaniol Amancio Ortega, fondatorul retailerului de modă Inditex, conform indicelui Bloomberg al miliardarilor. Bezos a vândut aciuni Amazon pentru a investi în Blue Origin, care vrea să trimită turişti în spaţiu, de unde să experimenteze lipsa gravitaţiei şi să vadă Pământul de la înălţime.
Profitul net al Erste Group a scăzut cu 4,6% în primul trimestru
Profitul net al Erste Group a scăzut cu 4,6% în primul trimestru, la 262,2 milioane de euro, fiind uşor sub aşteptările analiştilor, din cauza proiectelor legate de sistemele informatice care au urcat costurile cu personalul şi alte cheltuieli, a anunţat vineri banca austriacă, transmite Reuters. Analiştii anticipau un profit net de 270 de milione de euro. Veniturile operaţionale au totalizat 1,6 miliarde de euro, iar cheltuielile 1 miliard de euro. Instituţia de credit cu operaţiuni în Europa Centrală şi de Est, proprietara BCR, a explicat că nivelul scăzut al dobânzilor exercită presiuni asupra veniturilor nete din dobânzi, care au scăzut cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cerinţele autorităţilor de reglementare şi extinderea serviciilor digitale au urcat costurile pentru IT ale Erste şi vor continua să reprezinte o problemă. De asemenea, cheltuielile de personal au crescut cu 1%, la 571,7 milioane de euro. ”Creşterea costurilor pentru IT, la 91,6 milioane de euro în primele trei luni ale anului 2017, reprezintă un obstacol pentru îmbunătăţirea rezultatului operaţional şi a raportului între costuri şi venituri”, afirmă directorul general Andreas Treichl într-un comunicat.
Compania care deţine Zara a devenit cea mai mare companie spaniolă din istorie
Inditex, grupul de modă care reuneşte branduri ca Zara şi Oysho, a devenit cea mai mare companie spaniolă din istorie în funcţie de capitalizarea de piaţă, depăşind un record deţinut de 10 ani de operatorul de telecomunicaţii Telefonica, relatează Bloomberg. Acţiunile Inditex au urcat cu 18% în ultima lună, iar capitalizarea grupului a atins 112,76 de miliarde de euro, investitorii salutând strategia de extindere a afacerilor online şi creşterea profitului. Pe locul al doilea se află banca Santander, cu o valoare de piaţă de 89,94 de miliarde de euro, urmată de Telefonica, cu 52,59 miliarde de euro. Creşterea cotaţiei acţiunilor Inditex a făcut ca miliardarul Amacio Ortega, fondatorul Inditex, cel mai mare retailer de modă din lume, să devină al doilea cel mai bogat om din lume, în urma fondatorului Microsoft, Bill Gates. Profitul net al Inditex a crescut cu 10% în anul fiscal 2016, la 3,16 miliarde de euro, susţinut de ofertele multi-brand din magazinele tradiţionale şi cele online, care au continuat să atragă cumpărători din întreaga lume.
