Impozitul pe gospodării necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani
Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, discutat în prezent de Guvern, necesită o perioadă de pregătire de minimum cinci ani pentru ANAF şi cetăţeni, însemnând pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni, a declarat ieri fostul ministru pentru mediul de afaceri Florin Jianu, în cadrul unei conferinţe organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). ”Trebuie totodată asigurat un număr optim de consultanţi fiscali şi, în plus, este nevoie să se creeze fonduri bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin un an şi jumătate din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii. În practică, mai mult ca sigur în primii doi-trei ani nu se va reuşi o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă”, a spus Jianu. El avertizează că eliminarea reţinerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor, care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului şi vor fi în imposibilitatea plăţii acestuia. ”Amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înfiinţării de IMM-uri şi noi locuri de muncă şi fără lansarea unor proiecte ample de investiţii şi creşterea investiţiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene”, a menţionat Jianu. În ceea ce priveşte menţinerea cotei unice, reprezentantul IMM-urilor spune că este necesară posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menţinerea actualului sistem fiscal, coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă şi a reţinerii la sursă a impozitului, ”care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoaşterea regulilor şi procedurilor de către toţi contribuabilii, dar şi creşterea veniturilor nete ale acestora, cu şase puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice şi sociale”. Reprezentanţii CNIPMMR spun că noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, implică modificări de calcul şi plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe - jumătate din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global şi jumătate din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global. În 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat, adică 27,7 miliarde de lei, au provenit din impozitele din salarii şi venit. Potrivit programării bugetare cuprinse în ”Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în acest an, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului. ”Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creştere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei pe an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanţi fiscali, adică 10.000 lei onorariu înmulţit cu 35.000 înmulţit cu 12 luni”, estimează reprezentanţii consiliului pentru IMM-uri. Trecerea de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019, cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017. ”Analizarea impactului reglementării raportat la consecinţe bugetare trebuie să evidenţieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum şi a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puţini rezultate din cotele reduse de impozit, precum şi costurile cu care va fi finanţat decalajul de încasare şi de impozite”, mai arată CNIPMMR.
