MOZAIC STIRI ECONOMICE: Hipermarketul devine o destinaţie de weekend
Românii nu mai au timp de cumpărături şi nu mai vor să stea ore în şir într-un magazin, de aceea aceştia se orientează către supermakerturi şi magazine de proximitate, a declarat, joi, directorul departametului de marketing al Carrefour România, Andreea Mihai, în cadrul conferinţei ZF Retail organizată de Ziarul Financiar. “Românul nu prea mai are timp de cumpărături şi să stea ore în şir şi se orientează către supermakerturi si magazine de proximitate. Hipermarketul devine o destinaţie de weekend”, a afirmat Andreea Mihai. În aceste condiţii, marii retaileri mizează în acest an pe extinderea supermarketurilor. Astfel, în 2017, Carrefour se va ocupa de integrarea supermarketurilor Billa în reţeua sa. Carrefour a început de la 1 martie reamenajarea celor 86 de magazine Billa, cumpărate de la grupul Rewe, urmând ca procesul să fie finalizat până la sfârşitul acestui an. Primul magazin Billa deschis sub brandul Market a fost cel din centrul comercial Liberty Center, care a fost inaugurat pe data de 1 martie şi are o suprafaţă de peste 1.000 mp. Un alt retailer care a anunţat că se va extinde agresiv în 2017 este Kaufland. “Ne-am propus pentru 2017 să continuam expansiunea pe care am început-o în 2005. În anii anteriori, valoarea investiţiilor a fost de 100 de milioane de euro, iar anul acesta ne dorim sa depăşim aceasta valoare fiind ceva mai alerţi”, a declarat directorul departamentului de comunicare al Kaufland România, Valer Hancaş. Pentru anul acesta, retailerii au planuri mari şi în ceea ce priveşte implicarea lor în creşterea legumelor şi fructelor româneşti. Carrefour a fondat împreună cu câţiva parteneri agricoli o cooperativă agricolă pentru a evita distribuitorii şi de a scurta timpul în care produsele ajung pe rafturi. Cooperativa agricolă fondată alături de Carrefour include 80 de familii, care cultivă anual, pe 60 de hectare, în jur de 5.000 de tone de legume. Şi Kaufland s-a implicat în agricultută, reţeaua germană de retail lansând la finalul anului trecut un program prin care sprijină financiar 18 producători români de legume şi fructe cu peste 150.000 de euro pentru obţinerea certificării internaţionale Global GAP (Good Agricultural Practices), care-i va ajuta să exporte produse oriunde în lume. În plus, Hancaş a mai spus că retailerul Kaufland susţine Cooperativa Ţara mea din 2015. Potrivit directorului departametului de marketing al Carrefour România, ponderea comerţului modern din România a ajuns în România la 62,4% în februarie, ceea înseamnă o creştere cu 2 puncte faţă de primele două luni ale anului trecut. În opinia retailerilor, micii comercianţi din comeţul tradiţional trebuie să se adapteze cerinţelor pieţei pentru a rezista. “Micii comercianţi mai rezistă. Sunt mulţi care închid pentru că aşa este viaţa. Am înţeles că micile magazine care îşi aduc produse proaspete, care îşi aduc produse specifice zonei şi care reintroduc vânzarea la tejghea, aceştia rezista”, a declarat directorul departamentului de relaţii cu clienţi din cadrul Selgros, Ionuţ Roman.
Premierul recunoaşte că mediul de afaceri a fost bulbersat de discuţiile despre impozitare
Premierul Sorin Grindeanu a declarat, joi, la începutul întâlnirii de lucru cu marii investitori români, de la Palatul Victoria, că este conştient de faptul că niciun om de afaceri nu poate să-şi facă un plan coerent în lipsa unui cadru fiscal stabil şi predictibil şi că mulţi dintre investitori ”sunt bulversaţi” de tot felul de proiecte apărute în spaţiul public, precizând că discuţia despre iniţiativa privind schimbarea metodei de impozitare nu a făcut bine Guvernului. ”Vă asigur că nu v-am chemat să vă ţin discursuri, că sunt convins că sunteţi sătui de acest lucru. Azi îmi doresc să discutăm deschis despre economie, despre fiscalitate, despre politici publice. (...) Vreau să vă ascult şi să ajungem împreună la nişte concluzii, astfel încât să întărim mediul de afaceri autohton şi să-i asigurăm premisele unei dezvoltări sănătoase în continuare”, a declarat premierul Sorin Grindeanu. El a precizat că e foarte important să se reuşească întărirea mediului de afaceri din România, deoarece ”capitalul românesc reprezintă 47% din business-ul din România”. ”Sunteţi cei mai mari angajatori şi plătiţi cel mai mare impozit pe profit din ţara noastră. Avem nevoie de politici publice care să stimuleze capitalul românesc şi să asigure un cadru transparent, stabil şi îmi doresc să fie cât se poate de predictibil, în care companiile dumneavoastră să se dezvolte şi să aducă valoare adăugată pentru stat şi pentru angajaţii români pe care îi aveţi, şi nu doar români”, a explicat şeful Executivului. Prim-ministrul a subliniat că din punctul său de vedere prioritatea zero, în acest moment, este deblocarea investiţiilor. ”Şi aici vreau să pun accent deosebit pe dezvoltarea infrastructurii. Cred că a venit timpul să facem lucruri concrete. (...) Vreau să sublinez faptul că prioritatea pe care o avem, cea legată de infrastructură, este esenţială şi pentru Guvernul pe care îl conduc şi este esenţială şi pentru dumneavoastră ca şi companii şi dezvoltare ulterioară a dumneavoastră”, a precizat Grindeanu. ”În al doilea rând, sunt conştient de faptul că niciun om de afaceri nu poate să-şi facă un plan coerent în lipsa unui cadru fiscal stabil şi predictibil. Am tot scăzut taxe, am tot scăzut impozite, dar mulţi dintre dumneavoastră cred că sunteţi bulversaţi de tot felul de proiecte apărute în spaţiul public. Nu vreau să mă ascund după deget şi spun direct că toată discuţia despre iniţiativa privind schimbarea metodei de impozitare, această discuţie nu ne-a făcut bine. Am luat deja măsuri ca astfel de iniţiative să fie mai bine discutate şi evaluate în interior înainte de a se ieşi cu ele în spaţiul public”, a ţinut să precizeze premierul.
Funcţia de viceguvernator BNR va reveni unui politician cu calităţI profesionale îndoielnice
PSD va renunţa la postul de viceguvernator BNR, rămas vacant în urma demisiei lui Bogdan Olteanu, şi îl va ceda PNL, pentru această funcţie urmând a fi propus deputatul liberal Eugen Nicolăescu, au declarat, ieri, surse din conducerea PSD, pentru News.ro. Postul aparţinuse, potrivit algoritmului, PNL, care l-a desemnat şi pe Bogdan Olteanu. Deşi postul era vacant din august 2016, Parlamentul nu a făcut o nouă numire, subiectul fiind luat în discuţie abia după alegerile din decembrie anul trecut. Iniţial, PSD a revendicat acest post. Surse social-democrate au declarat însă joi că PSD renunţă la acest post şi îl cedează liberalilor. ”A fost o negociere cu PSD pe tot tabloul de funcţii aflate sub control parlamentar. PNL nu va mai emite pretenţii. Dacă voiau, îşi puneau omul lor la BNR, asta a fost negocierea”, au declarat şi surse liberale. Postul de viceguvernator al BNR a rămas vacant după ce Bogdan Olteanu şi-a depus, în august 2016, demisia din funcţie. În 18 octombrie 2016, DNA l-a trimis în judecată pe Bogdan Olteanu pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiun Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul intervenţiilor la primul-ministrul de la acea dată, Călin Popescu Tăriceanu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Olteanu, care ocupa a treia treaptă în ierarhia BNR - după guvernatorul Mugur Isărescu şi primviceguvernatorul Florin Georgescu -, este primul înalt oficial al băncii centrale aflat într-o asemenea situaţie.
Proprietăţile de lux din Monaco au devenit cele mai scumpe din lume
Locuinţele de lux din Monaco au devenit cele mai scumpe din lume, depăşindu-le pe cele din Hong Kong, arată datele publicate ieri de Bloomberg. Valoarea proprietăţilor prime din principat a crescut cu 180% pe parcursul unui deceniu, la un nivel mediu de 41.400 de euro pe metru pătrat, avansul fiind de peste două ori mai mare faţă de cel de 70% înregistrat de proprietăţile similare din Londra, conform datelor companiei britanice de servicii imobiliare Savills. În 2016, preţul mediu de vânzare al unei locuinţe din Monaco a fost de 4,3 milioane de euro. În topul oraşelor cu cele mai scumpe proprietăţi se mai află în ordine Tokyo, Londra, New York, Shanghai, Paris, Moscova, Singapore şi Dubai.
Încrederea în economia zonei euro a urcat la cel mai ridicat nivel
Încrederea în economia zonei euro a urcat în aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, datorită redresării economice care ar putea determina în curând o modficare a politicii Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit sondajului lunar publicat joi de Comisia Europeană, transmite Bloomerg. Indicele referitor la încrederea şefilor de companii şi consumatorilor a crescut la 109,6 puncte în aprilie, de la un nivel revizuit de 108 puncte în martie. În acest fel, încrederea a urcat la cel mai ridicat nivel după august 2007, în timp ce analiştii anticipau că indicele va atinge 108,2 puncte. Rezultatul ar putea influenţa evaluarea BCE a economiei zonei euro. Chiar dacă analiştii nu anticipează modificarea dobânzilor sau a achiziţiilor de obligaţiuni, la şedinţa de politică monetară de joi, majoritatea acestora cred că îmbunătăţirea perspectivelor îi vor permite preşedintelui instituţiei, Mario Draghi, să revizuiască recmandările, cel mai devreme în iunie, mai devreme decât se estima. Economia zonei euro pare tot mai solidă, iar riscurile politice s-au diminuat într-o anumită măsură, după primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, de duminică.
Samsung a raportat un profit record
Profitul net al Samsung Electronics a crescut cu 46% în primul trimestru, la 7.680 miliarde de woni (6,8 miliarde dolari), cel mai ridicat nivel din peste trei ani, susţinut de producţia de componente, transmite MarketWatch. Atenţia investitorilor rămâne totuşi concentrată pe modul în care consumatorii primesc noul smartphone, după campania costisitoare de rechemare a dispozitivului Note 7, de anul trecut. Veniturile au urcat uşor faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 50.550 de miliarde de woni, în timp ce profitul operaţional a crescut cu 48%, la 9.900 miliarde de woni. Rezultatele sunt susţinute de cererea mare pentru semiconductorii şi ecranele flexibile fabricate de Samsung, din partea unor companii concurente precum Apple, protejând compania sud-coreeană de eşecul Galaxy Note 7, provocat de supraîncălzirea bateriilor. Precomenzile pentru noul smartphone Galaxy S8, lansat în aprilie, au depăşit aşteptările, alimentând speranţele că dispozitivul va compensa pierderile provocate de Note 7.
