Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Dragnea: Sper să rezolvăm odată problema ASF, nu e în regulă ce se întâmplă

Ziarul de Vrancea
26 apr 2017 429 vizualizări
“suntem faţă în faţă cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, arată un studiu de specialitate

Circa 3% din totalul companiilor existente reprezintă motorul economiei româneşti, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate, potrivit celei de-a treia ediţii a studiului CITR Group privind evoluţia societăţilor de impact între 2013 şi 2015, publicate miercuri. Reprezentanţii societăţii de practicieni în insolvenţă estimează că, dacă tendinţa din ultimii ani va continua, România va ajunge de la aproape 19.500 companii cu impact în economie în prezent până la 15.000 până la finalul anului 2018, ceea ce poate genera un efect de domino în economie. ”Din punctul de vedere al investiţiilor, România este probabil cea mai atractivă ţară din Europa Centrală şi de Est, alături de Polonia. Însă tranzacţiile sunt foarte puţine. Când e vorba să facă tranzacţii, nu se găsesc oportunităţi concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem faţă în faţă cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului. Numărul societăţilor de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în anul 2015. Deşi cele 19.564 de companii de impact la sfârşitul lui 2015, cu active de peste 1 milion euro, reprezintă doar 3% din totalul societăţilor din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional şi angajează 41% din forţa de muncă existentă în România. Numărul angajaţilor din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 şi 2015 cu circa 19.000. ”Dacă se menţine acestă tendinţă de contracţie a companiilor de impact, întreaga economie poate fi afectată, prin efect de contagiune. Toate acestea, în contextul în care România nu este capabilă să genereze suficienţi antreprenori noi încât să compenseze dezechilibrul din business-ul românesc”, a precizat oficialii companiei. CITR Group a realizat a treia ediţie a studiului său despre companiile de impact din România, studiu ce acoperă perioada 2013 – 2015, luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste 1 milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii. „Studiul relevă că, de cel puţin trei ani, asistăm la un paradox al economiei româneşti: în ciuda celei mari mari rate de creştere din Europa, domeniul insolvenţei rămâne foarte activ şi tumultuos. Doar în 2016, datoriile totale ale celor 314 companii analizate şi intrate în insolvenţă au fost de 2,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB. La nivel numeric, raportul companii sănătoase versus companii cu probleme (aflate în diferite stadii de dificultate) este aproape egal”, arată CITR. Aproximativ 36% din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% - 5%, un nivel mult prea mic pentru a susţine grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate acestea, 39% dintre companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o îndatorare de 70-100%.

OMV Petrom distribuie acţionarilor dividende de 850 milioane lei

Acţionarii companiei petroliere OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, au aprobat propunerea directoratului de a distribui dividende de 0,015 lei/acţiune, ceea ce înseamnă alocarea pentru acţionari a 850 milioane lei, sau 82% din profitul net realizat anul trecut, potrivit unui comunicat transmis miercuri bursei. Compania a înregistrat anul trecut un profit de 1,04 miliarde de lei (circa 231 milioane euro), faţă de o pierdere de 690 de milioane de lei în 2015. “În 16 februarie, am anunţat Strategia Actualizată 2021A, care reafirmă direcţiile curente ale Societăţii, asigurând continuitate în generarea de performanţă. Prin această strategie, OMV Petrom se angajează să menţină o poziţie financiară solidă şi să ofere un dividend atractiv pentru acţionari”, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor a aprobat şi bugetul de investiţii pentru acest an, de 4,56 miliarde lei, în creştere cu 83% faţă de 2016, când investiţiile au fost de doar 2,49 miliarde lei. ”Principala destinaţie a investiţiilor continuă să fie divizia Upstream, pentru care s-au bugetat investiţii de peste 4,15 miliarde de lei (91% din buget), urmată de Downstream Oil, cu un buget de investiţii de 323 milioane de lei, în 2017”, a anunţat compania petrolieră. În şedinţa AGA s-a aprobat şi numirea membrilor consiliului de supraveghere pentru un mandat de patru ani, până la 28 aprilie 2021. Consiliul de Supraveghere este compus din Rainer Seele, Reinhard Florey, Manfred Leitner, Johann Pleininger, Daniel Turnheim, Jochen Weise, Joseph Bernhard Mark Mobius, Radu Cojocaru şi Mihai Busuioc, ultimii doi fiind noi membri, propuşi de Ministerul Energiei. OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier din România, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 64 milioane bep în 2016. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe pieţele din România şi ţările învecinate prin intermediul a 783 benzinării, la sfârşitul lui 2016, sub două branduri, OMV şi Petrom. Compania austriacă OMV deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, Ministerul Energiei are o participaţie de 20,64%, Fondul Proprietatea deţine 12,57%, iar 15,78% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra. Compania are o valoare de piaţă de 18,3 miliarde lei (4 miliarde euro), la ultimul preţ de închidere de la bursă, de 0,3230 lei/acţiune.

GfK: Aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut brusc

Aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut, la sfârşitul primului trimestru din 2017, cu 15 puncte puncte faţă de aceeaşi perioadă în 2015, arată cel mai recent raport GfK privind climatul de consum în Europa, pentru primul trimestru din 2017, publicat miercuri. “La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni”, se arată în studiu. Potrivit raportului, aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. „Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari”, subliniază analiştii GfK. În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. “Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006”, susţin autorii cercetării. Raportul mai arată că dispoziţia pozitivă în rândul consumatorilor europeni a continuat în primul trimestru al anului 2017. Climatul de consum GfK pentru cele 28 de ţări UE a crescut două puncte, până la 19,9, menţinându-se la un nivel de 18,9 în martie, fiind cea mai valoare de după ianuarie 2008. Specialiştii GfK spun că în ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Analiştii GfK susţin că aceste diferenţe pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din SUA şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările, arată specialiştii GfK.

Activitatea din industria românească a accelerat în martie

Activitatea industrială a crescut în martie pentru a doua lună la rând, pe fondul comenzilor solide la export, iar producţia a atins un nivel maxim al ultimelor 12 luni, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 64 de puncte în martie, de la 53 de puncte în februarie şi 35 de puncte în ianuarie. Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, şi a fost generată de nivelul-record al comenzilor pentru export, punctează autorii studiului. "Revenirea puternică pare a fi impulsionată de creşterea cererii pentru export. Comenzile noi în general au ajuns la 63 de puncte, un nivel similar cu cel al volumului producţiei. Comenzile pentru export au urcat însă cel mai puternic, de la 59 de puncte în februarie la 69 în martie. Acest nivel n-a mai fost atins niciodată în ultimele 29 de luni, de la începerea măsurătorilor Barometrului", arată studiul. Totuşi, indicatorul pentru numărul de angajaţi a scăzut uşor, de la 50 puncte în februarie la 48 puncte în martie, iar alţi indicatori nu arată nici ei, deocamdată, o tendinţă de durată. "În concluzie, deocamdată în industrie cerul rămâne senin, dar cu prognostic incert. Numai 63,6% din indicatorii măsuraţi de Barometru arată creşteri pozitive faţă de luna trecută, un procent similar cu cel din februarie. Restul indicatorilor au stagnat sau au regresat. În plus, managerii nu dau semne de încredere în durabilitatea avântului pe termen lungă", menţionează autorii studiului. Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia industrială din România a crescut în primele două luni din acest an cu 5,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2016, producţia industrială a urcat cu 1,7% faţă de 2015, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,6%. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent. Industria a contribuit, în 2016, cu 23,1% la formarea produsului intern brut al României.

Teva analizează vânzarea diviziei oncologice, pentru reducerea datoriilor

Compania farmaceutică israeliană Teva analizează vânzarea diviziei producătoare de medicamente oncologice, pentru reducerea datoriilor acumulate în urma achiziţiilor, au declarat persoane apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Teva discută cu consilieri financiari despre posibila vânzare a diviziei oncologice, care include tratamente pentru leucemie şi o formă de limfon cu dezvoltare lentă, au spus persoanele. Divizia ar putea atrage interesul unor fonduri private şi alte companii. Discuţiile sunt preliminare, iar Teva ar putea decide împotriva vânzării, potrivit surselor. Un reprezentant al Teva nu a răspuns solicitărilor pentru comentarii. Veniturile diviziei oncologice au scăzut în 2016 cu 5%, la 1,14 miliarde de dolari, în condiţiile în care vânzările medicamentelor Treanda şi Bendek au fost afectate de concurenţa altor produse, potrivit raportului financiar publicat de companie în februarie. Datoriile Teva, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, au crescut semnificativ după preluarea, anul trecut, a diviziei de medicamente generice a grupului Allergan, pentru aproximativ 40 de miliarde de dolari.

Galaxy Note 7 recondiţionat, mai ieftin cu 250 de dolari decât modelul original

Samsung va lansa în curând o versiune refăcută a telefonului-problemă, Galaxy Note 7, care va fi semnificativ mai ieftină decât originalul. Note 7 va fi lansat oficial în Coreea de Sud, în luna iunie. Deşi nu va fi un telefon ieftin, acesta va costa cu aproape 30% mai puţin decât modelul care a fost retras de pe piaţă în toamna anului trecut. Preţul stabilit de Samsung pentru noul model în Coreea de Sud este de 700.000 KRW, adică 620 de dolari – cu 255 de dolari mai ieftin decât versiunea originală. Din cele peste 3 milioane de telefoane retrase de pe piaţă, 300.000 vor fi vândute în ţara de origine a producătorului. Deşi preţul este valabil doar pentru piaţa coreeană, este de aşteptat ca Samsung să aplice o reduce proporţională şi în restul pieţelor. Ţinând cont că diferenţele faţă de modelul original, din punct de vedere tehnic, sunt minime, Note 7 recondiţionat ar putea reprezenta un adevărat succes pentru producătorul coreean. Singura diferenţă faţă de modelul retras de pe piaţă pară să fie capacitatea bateriei. În loc de 3.500 mAh, noua baterie ar urma să aibă 3.200 mAh sau 3.000 mAh (cât are şi bateria lui Galaxy S8). Telefonul "renăscut din cenuşă" ar urma să se numească Galaxy Note7R.

Băncile din Londra au început să caute spaţii de birouri în Frankfurt

Băncile cu operaţiuni internaţionale din Londra se gândesc tot mai mult la transferarea personalului la Frankfurt, unde caută serios spaţii de birouri, din cauza Brexit, potrivit brokerilor imobiliari din capitala financiară a Germaniei, transmite Bloomberg. ”Anul trecut nu s-a întâmplat nimic concret, dar totul s-a schimbat în primul trimestru. Băncile caută anumite zone”, a declarat Carsten Ape, director pentru spaţii de birouri în Germania la CBRE Group. Incertitudinile provocate de decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană au determinat băncile să ia în considerare înfiinţarea unor noi centre de operaţiuni în UE, pentru a-şi asigura în continuare accesul liber pe piaţa comunitară. Goldman Sachs şi Citigroup analizează stabilirea unor noi baze europene la Frankfurt, au declarat în ianuarie persoane apropiate situaţiei. ”Nu va fi loc suficient pentru toată lumea. Asta va creşte cererea pentru birouri în zone mai puţin atractive şi chiriile acestora”, a arătat Juergen Schmid, director pentru investiţii în proprietăţi la compania Savills în Frankfurt. Londra ar putea pierde 10.000 de locuri de muncă în sectorul bancar şi 20.000 de posturi în domeniul serviciilor financiare, ca urmare a mutării activelor de către clienţi în afara Marii Britanii, după Brexit, potrivit institutulu ide cercetări Bruegel. Alte estimări variază de la doar 4.000 de locuri de muncă la 232.000.








În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.