Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Moody's: România are deficite tot mai mari, aşteptăm o creştere a datoriei externe

Ziarul de Vrancea
23 apr 2017 414 vizualizări
Agenţia de evaluare Moody's a anunţat că a redus perspectiva în ceea ce priveşte ratingul României de la pozitiv la stabil, dar a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung.

Analiştii agenţiei au redus perspectiva din cauza politicii fiscale expansioniste, care a dus la creşterea deficitului fiscal, iar politica macroeconomică prociclică a dus la lărgirea deficitului de cont curent, ceea ce va obliga Guvernul să se împrumute tot mai mult, iar ţara ar deveni astfel tot mai vulnerabilă la şocuri financiare externe. Primul motiv pentru care perspectiva a fost redusă îl reprezintă creşterea deficitului fiscal. ”Politica fiscală expansionistă a României a avut ca rezultat o lărgire a deficitului fiscal, ceea ce este de aşteptat să ducă la o traiectorie ascendentă a raportului dintre datoria guvernamentală şi Produsul Intern Brut (PIB)”, se arată în raportul agenţiei. Analiştii se aşteaptă la o creştere a datoriei publice pe termen mediu, după ce aceasta a scăzut în ultimii doi ani. ”Aceasta este un rezultat al măsurilor fiscale deja implementate şi care vor urma, potrivit Codului Fiscal, ceea ce va afecta veniturile şi cheltuielile guvernamentale”, se arată în raport. Experţii avertizează că măsurile de relaxare fiscală şi creşterea datoriei publice arată că România nu a profitat suficient de condiţiile favorabile ale pieţei pentru a-şi reduce semnificativ datoria şi a-şi reface rezervele financiare pierdute în urma crizei financiare. ”După şase ani în care deficitul fiscal a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la sub 1% în 2015, finanţele publice ale României au trecut de un punct de cotitură şi este de aşteptat ca situaţia să se deterioreze în anii ce vor urma, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal şi a măsurilor suplimentare introduse de Guvern”, se arată în raport. Analiştii aşteaptă un avans al nivelului datoriei publice de la 38% din PIB în 2015 la peste 45% din PIB în 2021, ceea ce va face România tot mai vulnerabilă la şocuri externe. În 2007, acest raport era de 12,7%. Al doilea motiv al reducerii perspectivei, în opinia agenţiei, îl reprezintă creşterea deficitului de cont curent. ”Prociclicitatea politicii macroeconomice a dus la o creştere rapidă a salariilor, la o deteriorare a competitivităţii preţurilor şi la o lărgire a deficitului de cont curent”, susţin specialiştii Moody's. Agenţia avertizează că aceste evoluţii sunt contrare tendinţelor economice şi fiscale anticipate de agenţie atunci când a luat decizia, în decembrie 2015, să crească perspectiva de la stabilă la pozitivă. În decembrie 2015, perspectiva pozitivă a României era bazată pe aşteptarea legată de continuarea evoluţiei sustenabile a economiei şi de o reducere a vulnerabilităţii economiei la şocuri externe. ”Aceste aşteptări nu mai sunt susţinute de tendinţele economice şi fiscale observate de atunci sau de cele care ar putea urma”, se arată în raport.


Numărul locuinţelor asigurate obligatoriu a ajuns la 1,67 milioane, în martie

Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut cu 2,23%, ajungând, la 31 martie 2017, la 1,67 milioane, comparativ cu 1,64 milioane poliţe PAD active la 31 martie 2016, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări. La finalul anului trecut, erau active 1.703.047 poliţe PAD, în timp ce la 31 decembrie 2015 erau active 1.590.954 poliţe. Potrivit PAID, la sfârşitul lunii martie 75,4% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 24,6% în mediul rural, iar, în funcţie de tipul de locuinţă, 92,6% din poliţele PAD vizează locuinţele de tip A (cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exterior din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) şi 7,4% locuinţele de tip B (cele cu pereţii exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Transilvania (20% din total), Bucureşti (19%) şi Muntenia (18%), iar cele mai puţine — în Maramureş (3% din totalul poliţelor) şi Bucovina (3%). PAID emite asigurările obligatorii pentru locuinţe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală — cutremure, inundaţii şi alunecări de teren — a tuturor locuinţelor din România. Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuinţelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) şi 10 euro în cazul locuinţelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).

Şeful PSD: Nu ne permitem să meargem cu jumătăţi de măsură în agricultură

România nu îşi mai poate permite să meargă cu jumătăţi de măsură în agricultură şi dacă vorbim despre schimbările climatice ne interesează să dezvoltăm în doi ani de zile un sistem complet de stimulare a precipitaţiilor şi de combaterea grindinei pe tot teritoriul ţării, a declarat vineri, la Focşani, preşedintele PSD, Liviu Dragnea. "Programul antigrindină a fost gândit în programul de guvernare să ajungă la 850.000 de hectare până la sfârşitul anului, dar România nu îşi mai poate permite să meargă cu jumătăţi de măsură în agricultură, în toate segmentele de producţie din agricultură. Dacă vorbim de schimbările climatice ne interesează să dezvoltăm un sistem complet de stimulare a precipitaţiilor şi de combaterea grindinei pe tot teritoriul ţării. Este foarte bun sistemul pentru pomicultură şi viticultură, dar nu putem lăsa la voia destinului culturile agricole din sud, din Bărăgan, din câmpia de vest şi din Moldova. Am vorbit cu domnul ministru (Petre Daea, ministrul Agriculturii n.r.) şi vom upgrada programul iniţial în aşa fel încât în maximum doi ani de zile să avem toată ţara acoperită. Efectul va fi benefic nu doar pentru agricultură şi fermieri ci şi pentru industria din România, pentru că au dispărut capacităţi şi care acum o să revină la viaţă şi vor asigura tot ceea ce este necesar, de la racheta, cutii, instalaţii, aruncătoare de rachete (...)", a spus Liviu Dragnea. În timpul prezentării făcute de reprezentanţii Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor la centrul de comandă Moldova 2 din Focşani, Dragnea a precizat că despre aceste program de combatere a grindinei a vorbit cu ministrul Daea încă din 2016, după alegerile locale, adăugând cu umor presei că "apropo, şi eu am o vie de la tata şi programul l-am făcut pentru acea vie, ca să ştiţi". "Noi avem o altă abordare şi aşa cum este firesc, celui care munceşte mai mult i se dă şi mai mult. Vă anunţ domnule ministru că obiectivul s-a schimbat, cel din campania electorală, în sensul că obiectivul va fi acoperirea întregii suprafeţe a ţării până în 2020. Nu putem să lăsam culturile agricole şi să acoperim doar pomicultura şi viticultura. Să vă îngrijiţi să faceţi cele necesare din punct de vedere logistic, administrativ şi financiar, să prindem în bugetul anului viitor cele necesare, iar în 2020 să venim cu toată suprafaţa agricolă acoperită", a subliniat Dragnea. Nu în ultimul rând, şeful PSD i-a cerut ministrului Agriculturii să ducă până la capăt acest program şi să dezvolte şi sistemul de stimulare a precipitaţiilor, "să faceţi un pachet integrat".

Ministrul Finanţelor vorbeşte despre legea salarizării

Cea mai importantă ţintă a proiectului Legii salarizării unice este aceea de a face sistemul de salarizare public gestionabil, în contextul în care Guvernul va trebui să găsească spaţiu fiscal pentru o anvelopă salarială mai mare cu 32 de miliarde de lei faţă de ce există acum, a declarat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, în cadrul emisiunii ”În faţa ta”, difuzată duminică, la Digi24. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a prezentat, la începutul lunii aprilie, la Sinaia, proiectul Legii salarizării unitare, în forma agreată de coaliţia guvernamentală. Vasilescu a precizat că primele majorări vor avea loc de la 1 iulie 2017 pentru militari şi poliţişti, iar de la 1 ianuarie 2018 cresc salariile medicilor şi asistentelor, însă salariile din sectorul sănătăţii vor rămâne aceleaşi până în 2022 deoarece din 2018 este acordată întreaga creştere salarială prevăzută în lege. În prezent, sistemul public de salarizare nu este unul gestionabil, a afirmat Ştefan.  “Creşterea veniturilor salariaţilor din sectorul public este una din ţintele implementării acestei legi, dar nu este singura. Mai sunt două foarte importante. Cea mai importantă ţintă este aceea de a face sistemul de salarizare public gestionabil. Astăzi nu este gestionabil, astăzi nu avem o regulă, astăzi nu avem o lege. Astăzi avem numeroase reglementări care generează numeroase interpretări, care determină numerose decizii prin instanţele judecătoreşti care fac ca acest sistem să nu poată fi gestionat”, a declarat ministrul Finanţelor.

Oportunitate pentru Romania

Aplicarea de facilităţi fiscale în zona de cercetare şi dezvoltare va accelera pe termen mediu trendul de mutare a unor fabrici în România, iar pe termen lung va duce la dezvoltarea semnificativă a centrelor de inovare, în contextul în care acest sector a avut mult de suferit în ultimii ani din cauza subfinanţării, iar multe firme au ales să oprească investiţiile la graniţa de est a Uniunii Europene (UE) din cauza situaţiei din Ucraina, ceea ce ar trebui să avantajeze România, au declarat, recent, specialişti în fiscalitate din cadrul firmei de consultanţă şi audit EY România, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii. România a acordat, încă de anul trecut, două facilităţi importante pe zona cercetării şi dezvoltării. Astfel, angajatii din domeniul cercetării sunt scutiţi de impozitul de 16% pe venitul din salarii, iar firmele care au departament de cercetare şi dezvoltare pot obţine deduceri de 150% din cheltuielile făcute pe acest segment. În plus, de la 1 ianuarie 2017, firmele care desfăşoară exclusiv activităţi de cercetare şi dezvoltare sunt scutite de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate. Primele două măsuri vor motiva firmele, pe termen mediu, să mute unele unităţi de producţie în România, unităţi care să aibă şi departamente de cercetare şi dezvoltare, consideră Miruna Enache, partener în cadrul EY România.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.