MOZAIC STIRI ECONOMICE: RCS&RDS a pierdut prima repriză din meciul pentru distribuţia de energie
Grupul telecom RCS&RDS a pierdut în primă instanţă procesul prin care a cerut să îşi facă o reţea paralelă de distribuţie a energiei electrice, a decis Curtea de Apel. Decizia Curţii de Apel, din 19 aprilie, poate fi atacată cu recurs. Două companii controlate de RCS&RDS, Delalina SRL şi Foto Distribuţie SRL, au dat anul trecut în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Guvernul, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei, precum şi trei filiale de distribuţie ale Enel (E-Distribuţie Banat, E-Distribuţie Muntenia şi E-Distribuţie Dobrogea), dar şi Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord, din cauză că nu le-au fost acordate licenţele de distribuţie energie. "Respinge ca neîntemeiate excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii. Respinge excepţia de nelegalitate a licenţelor operatorilor concesionari ca inadmisibilă. Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâţilor. Obligă reclamantele la plata către pârâta E. Distribuţie Transilvania Nord a sumei de 35.000 lei, cheltuieli de judecată", arată decizia publicată pe postalul instanţelor de judecată. RCS&RDS poate face recurs în termen de 15 zile de la comunicare. "Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Curtea de Apel Bucureşti", mai arată decizia. La jumătate lunii martie a anului trecut, ANRE a respins solicitarea societăţilor Delalina şi Foto Distribuţie de acordare a licenţei pentru distribuţia energiei electrice, motivând decizia prin nerespectarea, de către cele două societăţi, a mai multor prevederi din legislaţia în vigoare. ANRE a susţinut că a luat „singura decizie permisă de cadrul legislativ în vigoare”. Cele două entităţi controlate de grupul RCS&RDS au acţionat în instanţă Guvernul, ANRE, ministerele Energiei şi Economiei, trei filiale de distribuţie ale Enel şi Electrica Distribuţie Transilvania Nord, una dintre filialele Electrica. Companiile controlate de RCS&RDS cer anularea Ordinului ANRE nr. 73/2014, care reglează condiţiile generale ce trebuie respectate pentru acordarea licenţelor pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Dosarul a fost înregistrat pe 7 aprilie 2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Ordinul contestat de RCS&RDS prevede, la articolul 5, că firmele care au contracte de concesiune a serviciului de distribuţie a energiei, cum ar fi Enel şi Electrica, au dreptul exclusiv să presteze în respectivele regiuni. ”Pe durata de valabilitate a licenţei, titularul licenţei are dreptul exclusiv să presteze serviciul de distribuţie a energiei electrice, în condiţiile reglementărilor în vigoare, în zona definită în condiţiile specifice asociate licenţei, folosind reţeaua electrică de distribuţie pe care o deţine în calitate de proprietar sau cu orice alt titlu legal, prevăzută în condiţiile specifice asociate licenţei, cu respectarea prevederilor contractului de concesiune încheiat cu autoritatea contractantă”, se arată în ordinul ANRE. În plus, în cazul în care un terţ intenţionează să presteze serviciul de distribuţie a energiei electrice utilizând reţelele electrice de distribuţie pe care le deţine, amplasate într-o zonă concesionată, titularul licenţei are dreptul să refuze ca terţul să realizeze serviciul de distribuţie. Titularul licenţei poate invoca dreptul exclusiv de a presta serviciul de distribuţie în zona respectivă, drept dobândit prin contractul de concesiune şi prin licenţa acordată. Compania RCS & RDS a contestat şi în 2015 o altă decizie a ANRE, prin care i s-a interzis să-şi construiască propria reţea de distribuţie a energiei electrice, şi a anunţat că va continua proiectul.
Enel devine furnizor de gaze naturale pentru clienţi rezidenţiali
clienţii pot alege un abonament pe o perioadă contractuală de doi ani şi un termen de plată de 30 de zile
Grupul energetic italian Enel a anunţat vineri că intră pe piaţa românească de furnizare gaze naturale pentru clienţi rezidenţiali, care pot opta pentru un singur furnizor de electricitate şi gaze naturale. Clienţii pot alege un abonament pe o perioadă contractuală de doi ani şi un termen de plată de 30 de zile. Oferta de gaz Enel este complementată de servicii, Enel Asistenţă Gaz şi Enel Asistenţă Gaz A, care oferă clienţilor pachete de asistenţă pentru instalaţia de utilizare a gazelor naturale şi instalaţiile de alimentare cu gaz, printr-o reţea specializată de companii, gestionată prin parteneriatul cu Europ Assistance. Enel Asistenţă Gaz este un serviciu care le asigură clienţilor rezidenţiali verificarea instalaţiei de utilizare a gazelor naturale şi două intervenţii anuale legate de evenimente la instalaţiile de alimentare cu gaz care necesită intervenţii de urgenţă. "Clienţii vor beneficia de asistenţă din partea echipelor tehnice specializate şi autorizate să identifice avariile sau defecţiunile şi să efectueze reparaţiile necesare", spun oficialii Enel. Timpul de intervenţie pentru rezolvarea unui incident prevăzut în pachetele Enel este de maximum patru ore în zona urbană şi cel mult şase ore pentru zona rurală. Enel deţine trei din cele opt distribuţii regionale de energie electrică din România. Grupul are 2,8 milioane de clienţi pe piaţa românească, în zona Capitalei, Banat şi Dobrogea. Enel are peste 3.100 de angajaţi în România.
Complexul Energetic Oltenia ar putea disponibiliza 1.740 de angajaţi în următorii doi ani
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, ar putea disponibiliza 1.000 de angajaţi începând cu data de 1 mai anul curent şi alţi 740 de salariaţi din luna mai a anului viitor, potrivit unui proiect de Hotărâre lansat vineri în dezbatere de Ministerul Energiei, acţionarul majoritar al societăţii. Prin aceste măsuri, se urmăreşte eficientizarea activităţii companiei, echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari, arată proiectul. "Prin planul de disponibilizare 2017-2018, ca urmare a restructurării, reorganizării şi eficientizării societăţii Complexul Energetic Oltenia se propune disponibizarea a 1.740 de salariaţi, în două etape, respectiv: etapa I - 1.000 salariaţi, începând cu data de 1 mai 2017; etapa II - 740 salariaţi, începând cu data de 1 mai 2018", arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ. În ceea ce priveşte influenţa asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj a venitului de completare, aferent salariaţilor propuşi pentru disponibilizare, este de 38,3 milioane lei, pentru etapa I (2017-2019), din care 12,77 milioane lei în acest an, şi de 28,36 milioane lei, pentru etapa II (2018-2020). Iniţial, urmau să fie disponibilizaţi 2.000 de salariaţi de la 1 mai 2017. În companie lucrează acum 14.300 angajaţi. Din cei 1.000 de angajaţi care vor fi disponibilizaţi, 550 sunt în prag de pensionare, a declarat luna trecută ministrul Energiei, Toma Petcu, într-un interviu acordat News.ro. "Am stabilit ca cei 1.000 de oameni, aşa cum am dat mandat să se voteze în adunarea generală, să fie în mod special oameni pensionabili, care sunt în pragul pensionării şi care oricum ar fi plecat", a completat el. Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Compania se află de mai mulţi ani într-o situaţie financiară dificilă, înregistrând pierderi de 961 milioane lei (213,5 milioane euro) în 2015.
Ministrul Agriculturii: Liviu Dragnea mi-a cerut să vin cu un program de combatere a grindinei
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat vineri, la Focşani, în cadrul unei conferinţe de presă, că a purtat încă de anul trecut o discuţie cu liderul PSD, Liviu Dragnea, despre măsuri de prevenire a dezastrelor produse de fenomenele meteorologice extreme. "Anul trecut, în luna iulie, preşedintele partidului, Liviu Dragnea, m-a chemat la o discuţie spunându-mi următorul lucru: de ce în România să dăm bani pentru culturile pe care le pierdem şi să nu găsim soluţii pentru a preveni fenomenele naturale care pot determina pierderea producţiior? Nu am avut un răspuns pe moment", a declarat vineri ministrul Agriculturii. Acesta a spus că a venit cu două soluţii, dar liderul PSD i-a cerut să vină cu un program care include combaterea grindinei. "Aşa s-a născut acest program, pe care Liviu Dragnea l-a prezentat şi în programul său de guvernare", a completat Daea. Ministrul a menţionat că liderul PSD i-a mai cerut trei lucruri: primul - ca sistemul să fie operaţional la timp, al doilea - extinderea sistemului până la începerea campania de acţiune şi al treilea - ca la sfârşitul anului să fie gata cele şapte unităţi de combatere şi cele trei centre de comandă. "Suntem la prima etapă pe care aţi precizat-o atunci: realizarea celor 11 puncte de lansare. Am avut până acum 23 de puncte de lansare. Începând din data de 15 aprilie avem 34 de puncte operaţionale care ţin sub protecţie 500.000 de hectare", a mai zis ministrul Agriculturii. Guvernul a alocat în acest an pentru sistemul antigrindină suma de 20 de milioane de euro prin care va inaugura 26 de puncte de lansare. Acestea, împreună cu cele 34 de puncte existente, vor proteja împotriva grindinei o suprafaţă de aproape un milion de hectare, a declarat vineri, directorul general al Autorităţii Naţionale Antigrindină şi Creşterea Preţurilor, Gheorghe Caunei Florescu. "Anul acesta am primit fonduri suficiente.(...) În programul de guvernare s-au alocat pentru sistemul naţional antigrindină pentru 2017 in jur de 20 de milioane de euro. Pentru 2017 şi 2018 s-au alocat 45 de milioane de euro, deci fonduri mai mult decât suficiente că sa implementăm sistemul la nivel naţional", a afirmat Caunei.
Preţurile petrolului se îndreaptă spre cel mai mare declin săptămânal din ultima lună
Preţurile petrolului erau ieri în scădere, şi se îndreaptau spre cel mai mare declin săptămânal din ultima lună, din cauza incertitudinilor legate de capacitatea acordului de reducere a producţiei de către OPEC de a echilibra piaţa, transmite Reuters. Contractele pentru petrolul Brent pe termen de o lună sunt în declin cu 12 cenţi, la 52,87 dolari pe baril, şi sunt pe cale să înregistreze un declin de 5,4% la nivelul săptămânii, cel mai mare după săptămâna încheiată pe 10 martie. Preţul petrolului de referinţă în SUA este în coborâre cu 10 cenţi, la 50,61 dolari pe baril, iar scăderea pe ansamblul săptămânii ar putea fi de 4,8%, cea mai mare din ultima lună. Arabia Saudită şi Kuwait, membri importanţi ai OPEC, susţin extinderea acordului de reducere a producţiei, convenit şi cu producători din afara organizaţiei, în semestrul al doilea. Ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak, a refuzat să spună, înainte de o reuniune din 25 mai, dacă ţara sa va fi de acord cu prelungirea acordului, afirmând că stocurile mondiale de ţiţei sunt în scădere.
Trump a lansat o investigaţie împotriva Chinei şi a altor exportatori de oţel
Preşedintele american Donald Trump a lansat joi o investigaţie împotriva Chinei şi a altor exportatori de oţel ieftin în Statele Unite, creând posibilitatea introducerii unor noi taxe vamale, iar informaţia a dus la creşterea cotaţiilor acţiunilor unor companii americane cu peste 8%, transmite Reuters. Motivând cu probleme de securitate naţională, Trump a făcut anunţul la o ceremonie la Casa Albă la care au participat directori ai companiilor siderurgice americane Nucor, United States Steel şi TimkenSteel, precum şi secretarul pentru Comerţ Wilbur Ross, un miliardar care şi-a dobândit o parte din avere în afacerile cu oţel.”Oţelul are o importanţă majoră atât economică cât şi militară. Nu este un domeniu în care ne permitem să devenim dependenţi de alte ţări”, a spus Trump. Preşedintele a câştigat multe voturi în state industrializate ca Michigan şi Pennsylvania cu promisiunea de a susţine producţia şi de a descuraja practicile comerciale ale Chinei. Statul chinez este cel mai mare producător de petrol şi fabrică o cantitate mult mai mare cât consumă, iar excesul îl vinde în străinătate, deseori la preţuri mai mici decât producătorii locali.
Economia zonei euro duduie
Activităţile economice din zona euro au atins în aprilie cel mai ridicat ritm din ultimii şase ani, Franţa devansând în mod neaşteptat Germania, intrând în trimestul al doilea de pe o poziţie puternică, ceea ce sugerează că redresarea se extinde, transmite Bloomberg. Indicele compozit al intenţiilor de achiziţii ale managerilor din zona euro calculat de IHS Markit a avansat la 56,7 puncte în aprilie, de la 56,4 puncte în martie. Analiştii intervievaţi de Bloomberg anticipau că indicele va stagna. În cazul Franţei, indicele a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, de 57,4 puncte, fiind peste cel al Germaniei pentru prima oară din 2012, arată estimările semnal publicate vineri de IHS Markit. Redresarea zonei euro se intensifică în pofida alegerilor din Franţa, care ar putea avea ca rezultat şi alegerea unui preşedinte ostil monedei unice. Scorul din sondaje este strâns, candidatul de stânga Jean-Luc Melenchon şi cel de extrema stânga Jean-Luc Melenchon sperând să se califice în turul al doilea, în locul primilor doi candidaţi, Marine Le Pen şi Emmanuel Macron. Primul tur al alegerilor are loc duminică.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
