MOZAIC STIRI ECONOMICE: Rata de ocupare a populaţiei a urcat până la 61,6% în 2016
Rata de ocupare a populaţiei din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 61,6%, în timp ce şomajul a scăzut sensibil, la 5,9%, de la 6,8% în 2015, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), care indică o prezenţă redusă pe piaţa muncii a tinerilor, a seniorilor şi a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie. În 2015, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, considerată vârstă de muncă, a fost de 61,4%, în creştere de la 61%b în 2014, iar rata şomajului la nivel naţional de 6,8%, calculată după standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM). România rămâne, însă, departe de ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020, însă obiectivul în acest caz vizează populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 65 de ani, unde rata de ocupare este mai mare, de 66,3%. Rata de ocupare a fost anul trecut mult mai mare la bărbaţi, de 69,7%, în timp ce aproape jumătate dintre femeile din România nu sunt ocupate în economie, rata de ocupare fiind de doar 53,3%. Orăşenii sunt mult mai activi economic decât românii de la sate, având o rată de ocupare de 62,6%, faţă de 60,2% în mediul rural. Pe categorii de vârstă există diferenţe mari în privinţa ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel, în 2016, la categoria de vârstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 77,6%, în timp ce doar 42,8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani erau activi pe piaţa muncii.Dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, doar 22,3% erau consideraţi ocupaţi în muncă anul trecut, faţă de 24,5% în 2015. Cea mai mică rată de ocupare, de 8,2%, a fost în 2016 în rândul persoanelor cu vârsta de cel puţin 65 de ani, în scădere de la 8,9% în 2015, potrivit datelor INS. "Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie", arată comunicatul INS. Comparativ cu 2015, rata de ocupare a crescut în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25-54 de ani şi 55-64 de ani şi a scăzut pentru celelalte categorii de vârstă. România continuă să aibă un exces de populaţie ocupată în sectorul agricol. "Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcţii şi 47,0% în servicii", se precizează în comunicatul INS. Totuşi, populaţia ocupată în agricultură este în scădere rapidă, în condiţiile în care procentul depăşea 25% în 2015. Potrivit datelor privind evoluţia economiei din 2016, agricultura a avut o contribuţie de doar 3,9% la formarea produsului intern brut (PIB), cea mai mică pondere din istorie şi semnificativ mai puţin decât sectorul informatică şi comunicaţii, care a ajuns să contribuie cu 5,5%.
Stefanini vrea sa obţină anul acesta o cifră de afaceri cu 25% mai mare
Compania braziliană Stefanini, unul dintre principalii jucători globali în externalizarea de servicii IT, vrea sa obţină anul acesta în România o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016, a declarat marţi, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, fondatorul companiei, Marco Stefanini, care se aşteaptă ca până la sfârşitul anului să mai angajeze încă 400 de persoane în cele trei centre din România. Stefanini intenţionează să crească numărul de angajaţi în România, până la sfârşitul anului, de la 1.400 la 1.800 de persoane în cele trei sedii din Bucureşti, Sibiu şi Târgu Mureş "În ultimii patru ani am înregistrat o creştere medie de 20% pe an în România şi ne aşteptăm ca şi în acest an să obţinem o creştere similară. (...) Această creştere va fi posibilă deoarece vom majora baza noastră de clienţi", a afirmat Stefanini. În 2010, Stefanini a preluat, la nivel mondial, TechTeam Global şi, implicit, operaţiunile locale ale acestei companii, care activa din 2004 în România. Întrebat de ce a ales să rămână pe plan local, fondatorul Stefanini a spus că şi-a continuat operaţiunile în România din mai multe motive. Primul a fost nivelul ridicat de educaţie, iar al doilea a fost faptul că românii vorbesc mai multe limbi. "Pe lângă engleză şi germană, românii vorbesc şi limbile latine, ceea ce este foarte important" , a completat Stefanini. România este una dintre cele mai importante pieţe la nivelul regiunii pentru Stefanini deoarece de aici sunt coordonate şi birourile din Polonia şi Republica Moldova. Stefanini este activă pe mai multe sectoare din zona serviciilor IT, de la externalizare de infrastructură IT, până la dezvoltarea de aplicaţii software. La nivel global, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari.
EximBank finanţează Electrogrup cu 11 milioane euro
Banca de stat EximBank a acordat companiei Electrogrup, un jucător important din sectorul construcţiilor de infrastructură energetică şi de telecomunicaţii fondat de antreprenorii Teofil şi Simion Mureşan, o finanţare de 11 milioane de euro destinată în special exportului de servicii, a anunţat marţi banca. Pachetul de finanţare include un plafon multiprodus pentru asigurarea capitalului de lucru necesar derulării activităţii curente a companiei şi un plafon de garanţii ce va fi utilizat pentru participarea la un mare proiect de investiţii în Polonia, unde compania deţine o subsidiară.’’Ne-am bucura să existe mari proiecte de infrastructură în România, unde să ne putem dezvolta. Până atunci ne vom creşte expertiza în Germania, Rusia, Marea Britanie, Polonia şi alte ţări, continuând strategia acţionarilor de a face din Electrogrup o multinaţională cu capital românesc. Ne vom implica deci în continuare în proiecte internaţionale ce presupun lucrări complexe”, a spus fondatorul şi acţionarul Electrogrup, Teofil Mureşan.ă Electrogrup, companie înfiinţată în 1997 de fraţii Teofil şi Simion Mureşan din Cluj, este una dintre puţinele firme româneşti care şi-au extins semnificativ activitatea în străinătate. Compania clujeană şi-a deschis în ultimii ani subsidiare în ţări precum Germania, Rusia şi Polonia, participând în calitate de constructor la o serie de proiecte de investiţii derulate în statele respective. Din grupul Electrogrup face parte şi compania de telecomunicaţii Direct One, care în 15 februarie a finalizat preluarea pachetului integral de acţiuni al Netcity Telecom, monopolul reţelelor subterane de fibră optică din Bucureşti.
JP Morgan anticipează că Emmanuel Macron va câştiga preşedinţia Franţei
Analiştii băncii americane JP Morgan anticipează că independentul Emmanuel Macron va câştiga alegerile prezidenţiale din Franţa, chiar dacă au subliniat că a avut loc o intensificare a concurenţei după creşterea în sondaje a candidatului de extremă stânga Jean-Luc Melenchon, relatează Reuters. JP Morgan şi alte bănci mari de investiţii consideră că principalul risc pentru pieţele financiare este posibilitatea ca Melenchon să se confrunte cu liderul Frontului Naţional Marine Le Pen în turul al doilea al alegerilor, programat pe 7 mai. ”Dacă Melenchon şi Le Pen vor intra amândoi în turul al doilea, acţiunile din zona euro vor scădea probabil puternic”, se arată înttr-o notă a analiştilor JP Morgan. ”Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple a crescut, dar credem în continuare că scenariul de bază ar trebui să fie o confruntare în turul al doilea între Macron şi Le Pen, urmând ca Macron să aibă câştig de cauză”, au adăugat analiştii. Dacă se va întâmpla aşa, atunci ieşirile semnificative de fonduri din regiune, care au avut loc în ultimul an, pe care le estimăm la 10%-15% din activele aflate în administrare, vor fi probabil inversate, se mai arată în analiza JP Morgan.
Ivanka Trump apară acordul pentru climă de la Paris în faţa tatălui
Grupurile Exxon Mobil şi Shell se numără între producătorii mari de petrol şi cărbune care au format o alianţă neobişnuită, alăturându-se Ivankăi Trump în eforturile de a îl convinge pe preşedintele american Donald Trump să nu retragă Statele Unite din acordul pentru climă de la Paris, transmite Bloomberg. Un bloc pro-Paris din cadrul administraţiei de la Casa Albă a recrutat companii din sectorul energiei care să sprijine acordul, înaintea unei întâlniri care va avea loc cel mai devreme marţi, potrivit unor persoane apropiate situaţiei. Cheniere Energy, care exportă gaze naturale lichefiate, a devenit cel mai recent caz al unei companii care este în favoarea acordului de reducere a emisiilor cu efect de seră, iar luni a trimis o scrisoare la solicitarea consilierului pentru energie de la Casa Albă, G. David Banks. "Companiile americane sunt mai bine poziţionate pentru a concura la nivel global dacă Statele Unite rămân parte a acordului de la Paris. Acordul este un instrument util pentru susţinerea cererii pentru resursele energetice americane şi dezvoltarea industriei americane”, se arată în scrisoarea Cheniere. Grupul Exxon Mobil, condus anterior de secretarul de stat Rex Tillerson, Royal Dutch Shell şi BP susţin la rândul lor pactul.
Acţiunile Albalact dispar de la bursă
Acţiunile Albalact (simbol bursier ALBZ), cel mai mare producător de lactate din România, se retrag de marţi de la tranzacţionare pe bursă, potrivit unui anunţ al societăţii, care a fost delistată de către noul proprietar, grupul francez Lactalis. În noiembrie 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat intenţia BSA International de delistare a Albalact, printr-o ofertă făcută acţionarilor minoritari. În urma delistării, acţionarii minoritari care nu şi-au încasat banii pe acţiunile Albalact vor putea solicita oricând contravaloarea acestora la preţul de 0,5252 lei pe acţiune. Acţiunile Albalact erau suspendate de la tranzacţionare din 23 noiembrie 2016. Albalact este lider al pieţei româneşti de lactate, depăşind rivalul Danone în 2016. Grupul Albalact deţine brandurile Albalact, Rarăul şi Zuzu.
Bulgaria ne oferă încă o lecţie de turism
Bulgaria a fost vizitată în timpul sărbătorilor de Paşte de aproximativ 170.000 de turişti străini, a declarat Svida Sineva, membră în conducerea Asociaţiei Touroperatorilor Bulgari, transmite Novinite. Sineva a arătat că turiştii au profitat de preţurile avantajoase oferite de operatorii aerieni low-cost şi că mulţi dintre vizitatorii proveniţi din Spania, Italia, Cehia, Slovenia şi Polonia au vizitat Sofia. În schimb, numeroşi bulgari au optat să viziteze state ortodoxe vecine ca Grecia, Serbia şi Macedonia, a spus Sineva.
