Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Isărescu explică în ce condiţii se poate trece la euro

Ziarul de Vrancea
10 apr 2017 1198 vizualizări
Trecerea la Euro va fi sustenabilă doar dacă ne concentrăm pe reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României, susţine guvernatorului BNR

Membrii Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro au stabilit, luni, în urma primei reuniuni, să continue analiza privind măsurile necesare pentru asigurarea trecerii la moneda unică, ţinând cont de pregătirea economică, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmând că trecerea la Euro va fi sustenabilă doar dacă lucrurile voi fi concentrate pe reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României, respectiv infrastructură şi venituri. Executivul informează că România îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro şi face eforturi pentru pregătirea riguroasă a acestui proces, astfel încât trecerea la moneda unică să se facă la momentul oportun. “Sarcina noastră este una dublă. Pe de o parte, trebuie să facem ca această trecere să fie cât mai lină pentru cetăţeni. Pe de altă parte, să ne asigurăm că această convergenţă monetară se face în paralel cu o dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării şi cu o convergenţă a veniturilor cetăţenilor români, astfel încât să fie comparabile cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene“, a afirmat premierul Sorin Grindeanu. La rândul său, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat că abordarea procesului de adoptare a monedei euro trebuie să fie caracterizată de “prudenţă, responsabilitate şi profunzime”. ”Trebuie să ne concentrăm pe reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României, referindu-ne aici la infrastructură, venituri, PIB pe cap de locuitor. Doar astfel, trecerea la moneda euro va fi sustenabilă”, a arătat Isărescu, citat într-un comunicat de presă al Guvernului. De asemenea, ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, a precizat că România îndeplineşte toate criteriile de convergenţă nominală, potrivit Tratatului de la Maastricht, mai puţin participarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II). “Cea mai importantă este, însă, convergenţa reală exprimată prin puterea de cumpărare şi reducerea decalajelor regionale”, a spus ministrul Finanţelor. Astfel, în urma reuniunii, s-a stabilit continuarea analizei privind măsurile necesare pentru asigurarea trecerii la moneda euro, ţinând cont de pregătirea economică, financiară, dar şi de impactul şi gradul de acceptare socio-culturală la nivelul populaţiei. Guvernul şi BNR vor colabora pentru continuarea acestei analize, pe baza căreia se va face un calendar de implementare a măsurilor necesare pentru pregătirea adoptării monedei unice. Membrii Comitetului au discutat, de asemenea, despre modul în care contextul european actual - dezbaterile pe tema viitorului Uniunii şi declanşarea procedurilor de ieşire din UE a Marii Britanii - influenţează procesul de aderare la euro. Un alt element important avut în vedere în cadrul pregătirii trecerii la moneda euro este preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.

Fondul Proprietatea cere distribuirea de dividende suplimentare de la Conpet

Fondul Proprietatea, în calitate de acţionar minoritar, a solicitat ca societatea de stat Conpet Ploieşti, un monopol al transportului de ţiţei prin conducte, să aloce suplimentar pentru dividende suma de 80 milioane lei, din rezervele rămase din anii trecuţi, propunerea find pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor din 26 aprilie. În schimb, conducerea Conpet a propus distribuirea de dividende în valoare de 69,8 milioane lei, echivalent cu 91,5% din profitul net pe anul trecut, peste pragul de 90% impus de Guvern societăţilor de stat.  Dividendul brut propus de conducere este de 8,06 lei/acţiune. ”Revizuirea ordinii de zi a convocatorului AGOA a avut loc ca urmare a solicitării acţionarului Fondul Proprietatea, de introducere a unui punct suplimentar pe ordinea de zi, respectiv: aprobarea distribuirii sumei de 80 milioane lei sub formă de dividende, către acţionarii societăţii, proporţional cu participarea acestora la capitalul social, din rezervele distribuibile ale societăţii reprezentând alte rezerve - sursa proprie de finanţare. Dividendul brut propus este în valoare de 9,24 lei/ acţiune”, arată convocatorul transmis Bursei de Valori Bucureşti. Propunerea de dividende a Fondului Proprietatea este separată de propunerea de dividende a conducerii companiei. ”Dividendele în sumă de 69,83 milioane lei din profitul net realizat anul trecut se vor aproba oricum de acţionari în AGA din 26 aprilie. Acum, în urma propunerii Fondului Proprietatea, Conpet ar mai putea da dividende suplimentare de 80 milioane lei din rezervele de-a lungul anilor rămase la dispoziţia companiei, din 2010 până în prezent. Banii există”, a declarat luni, pentru News.ro, directorul general al Conpet, Liviu Ilaşi. Conpet a avut anul trecut un profit net de 76,3 milioane lei, potrivit bilanţului din convocator. În 2016, cantitatea totală de produse transportată a crescut cu 1,3%, până la 7,07 milioane tone Compania Conpet este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deţine 58,71% din acţiuni.

Exporturile de produse româneşti au urcat cu 5,4% în februarie

Exporturile de mărfuri româneşti au încetinit în februarie, după avansul solid din prima lună a anului, înregistrând o creştere cu 5,4%, până la 5,07 miliarde euro, ritm uşor sub cel al importurilor, evoluţie care a deteriorat deficitul comercial lunar, arată datele preliminare publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Importurile au avansat în februarie cu 5,5% faţă de a doua lună din 2016, la 5,72 miliarde euro. În urma acestei evoluţii, deficitul comercial al României a fost în februarie de 651,6 milioane euro, în creştere cu 6,5% faţă de nivelul înregistrat în februarie 2016, de 611,8 milioane euro.  Cumulat pe primele două luni din acest an, exporturile au urcat cu 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, la 9,75 miliarde euro, în timp ce importurile au avansat cu 10,9%, la 11 miliarde euro. Deficitul comerical la două luni a fost de 1,26 miliarde euro, în creştere cu 27%. România a exportat, în februarie 2017, mărfuri în valoare de 3,84 miliarde euro în Uniunea Europeană, adică 75,7% din total, şi a importat de 3,95 miliarde euro din celelalte 27 de state membre ale UE, adică 74,7% din totalul importurilor. În comerţul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în februarie. În a doua lună a acestui an, exporturile în afara UE au fost de 1,11 miliarde euro, în creştere cu 21,1% faţă de februarie 2016, fiind depăşite de importuri, care au avut o valoare de 1,34 miliarde euro (plus 38%). Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerţul exterior în primele două luni din acest an, cu 48% la export şi 37% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,4% la export şi 30,4% la import. Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 7% din exporturi şi 8,3% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,3% din exporturi şi 13,4% din importuri. În 2016, exporturile (FOB) au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Deficitul comercial din 2016 a fost de 9,96 miliarde euro, mai mare cu 19% faţă de 2015.


Barclays va reduce bonusurile directorului general din cauza unui informator

Banca britanică Barclays îl va sancţiona în scris pe directorul general Jes Staley şi îi va reduce componenta variabilă a bonusurilor, după ce acesta a încercat să afle identitatea unui informator din bancă, în 2016, fapt interzis de legislaţia britanică şi americană, transmite Bloomberg. O investigaţie efectuată de firma de avocatură Simmons & Simmons a conchis că Staley a considerat, ”cu onestitate, dar eronat”, că este permis să îl identifice pe autorul unei scrisori, se arată într-un comunicat publicat luni de Simmons & Simmons. Staley, care a prezentat scuze consiliului de administraţie, a greşit pentru că nu a aplicat regulile corecte de guvernanţă şi a încercat să identifice persoana, potrivit băncii. Autoritatea britanică pentru conduită financiară şi Autoritatea pentru reglementări prudenţiale au început o investigaţie legată de conduita lui Staley, a sistemelor de guvernanţă, control şi cultură ale băncii, legate de informatori. Staley este acuzat să a încercat să afle identitatea unui angajat care a alertat bancă în legătură cu o problemă personală a unui director, a declarat o persoană apropiată situaţiei.


Google va investi 880 de milioane de dolari în producţia de ecrane OLED

Google s-a oferit să investească cel puţin 1.000 de miliarde de woni (880,29 milioane de dolari) în creşterea producţiei de ecrane OLED pentru smartphone-uri a LG Display, potrivit unor surse citate de publicaţia americană Electronic Times, transmite Reuters. Publicaţia a relatat că Google s-a oferit să facă această investiţie pentru a-şi asigura aprovizionarea constantă cu ecrane OLED pentru viitoarele smartphone-uri Pixel. Smartphone-urile Galaxy ale Samsung au incluse ecrane flexibile, în timp ce Apple urmează să înceapă să le folosească cel puţin la unele modele iPhone. Reprezentanţii LG Display au refuzat să comenteze, iar cei ai Google nu au putut fi contactaţi.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.