Avertisment privind majorarea nefondată a salariilor
România trebuie să majoreze salariile, pentru că nu poate rămâne cu o forţă de muncă descurajată, având în vedere că ţara se situează pe penultimul loc în Europa, cu 5,4 euro plătiţi pentru ora de muncă, doar înaintea Bulgariei, însă există riscul ca guvernul să ajungă în situaţia de “a da cu o mână şi să ia cu două mâini”, a declarat duminică consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, la Digi24, care apreciază că Executivul trebuie să apese mai multe pedale, nu doar cea a salariilor, ci şi a vitezei creşterii economice, care să se menţină sustenabilă. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat miercuri că majorările salariale sunt inevitabile în România, deoarece în marile sectoare ale economiei este o criză de forţă de muncă, însă acestea trebuie ţinute sub control, pentru a rămâne rezonabile şi trebuie păstrate echilibrele macroeconomice. Vasilescu a citat date publicate de Eurostat, potrivit cărora România se situează pe penultimul loc în Europa la salarii, cu 5,4 euro pe ora de muncă, depăşind Bulgaria, care plăteşte cu 4,4 euro ora de muncă, însă cu mult sub nivelul din Danemarca, unde ora de muncă este răsplătită cu 40 de euro. Astfel, consultantul băncii centrale punctează că este nevoie de schimbarea paradigmei, accentuând ideea că România nu mai poate rămâne cu salariile la acest nivel, mai ales având în vedere că 3,3 milioane de persoane au plecat din populaţia activă a ţării pentru a lucra în alte state, iar în ţară a rămas o forţă de muncă descurajată. Mai mult, el a arătat că, deşi România a avut cele mai mari ritmuri de creştere economică în UE în ultimii ani, se situează pe penultimul loc în UE, tot în faţa Bulgariei, la capitolul bunăstarea populaţiei, exprimată prin PIB-ul pe cap de locuitor, cu toate că ocupă poziţia a şaptea la mărimea populaţiei. Vasilescu a evidenţiat zece ţări care au populaţie mai mică decât a României, însă au realizat un PIB superior. Printre acestea se numără Olanda, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca, Grecia sau Cehia. “Problema nu este dacă România îşi permite să crească salariile, este dacă-şi permite să rămână cu veniturile îngheţate. Corelaţia între creşterea salarială şi cea a productivităţii este ca legea gravitaţiei, nu s-a schimbat nimic. Nu putem schimba raportul cu productivitatea, aşa că nu ne putem uita numai la salarii. Riscul cel mai mare este să ajungem în situaţia unui guvern să dea cu o mână şi să ia cu două mâini”, a precizat Vasilescu. Potrivit consultantului, guvernul trebuie să înţeleagă că este nevoie să apese pe mai multe pedale, nu poate înainta cu una singură, cea a salariilor, întrucât s-ar putea ca anumite salarii mai mari să nu fie totuşi stimulative. Una dintre pedale este de a nu ceda la viteza de creştere economică, pentru că este nevoie de viteză în continuare, însă aceasta nu este suficientă, ci creşterea economică trebuie să fie şi sustenabilă, “adică să aibă nişte proptele”. Pe de altă parte, Vasilescu a atras atenţia că trebuie urmărită permanent corelaţia dintre PIB-ul potenţial, care exprimă puterea unei ţări de a realiza PIB, şi PIB-ul realizat efectiv, întrucât există un risc foarte mare dacă PIB-ul potenţial este acoperit cu salarii. “PIB-ul e un factor economic care se realizează şi se consumă concomitent. În PIB intră salarii, dar poţi să dai salarii care să depăşească PIB-ul potenţial, iar dacă PIB-ul potenţial e acoperit cu salarii, ecuaţia s-a stricat şi ăsta e un risc imens”, a semnalat reprezentantul BNR. Întrebat dacă este optimist în ceea ce priveşte situaţia economică a României pentru acest an şi pentru anul viitor, Vasilescu a spus că optimismul nu face parte din această ecuaţie. “Optimismul nu are ce căuta aici, e ca în război. În război nu se fac prognoze, se stabilesc timpi, acolo e cota, acolo e ţinta, trebuie s-o cucerim în atâtea zile. Aşa e în război, noi suntem în război acum pentru scoaterea ţării dintr-o stare nedreaptă, dar o nedreptate pe care ne-am făcut-o singuri. Si ca s-o scoatem trebuie să avem o ţintă. De aici încolo trebuie să gândim aşa: calea şi ţinta. Care este ţelul şi ce cale alegem pentru a ajunge la ţintă", a explicat oficialul băncii centrale.
