Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Isărescu: Sudul şi estul ţării au rămas în urmă

Ziarul de Vrancea
7 apr 2017 329 vizualizări
Între zonele de dezvoltare ale României au rămas mari, în condiţiile în care zona Bucureştiului se situeaza aproape de zona capitalei Germaniei, Berlin, dar zonele din estul şi sudul ţării au rămas în urmă, pe fondul lipsei infrastructurii, iar autorităţile trebuie să-şi asume un angajament deplin pentru realizarea procesului de convergenţă la economiile dezvoltate din zona euro înainte de adoptarea monedei unice, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul sesiunii ştiinţifice „România în Uniunea Europeană” organizată de Academia Română.

În afara de Bucureşti-Ilfov, zonele de dezvoltate din vestul şi centrul ţării au înregistrat progrese importante în ultimii ani, în contextul unor investiţii străine importante. ”Decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României au rămas adancite. Au apărut poli de competitivitate regională şi zone de sărăcie. Zona Bucurestiului este peste media europeană şi aproape de media zonei Berlin. Vestul si centrul ţării s-au dezvoltat având drept catalizator investiţiile străine. În schimb, estul si sudul ţării au realizat progrese modeste”, a declarat Isărescu. Guvernatorul a atras atenţia că asupra lipsa infrastruturii care să lege regiunile istorice ale ţării, lipsă care accentuează decalajele existente. În plus, Isărescu consideră că politica fiscală a zonei euro trebuie întărită. ”Politica fiscală nu a fost respectată de la început chiar de ţări mari. O masă nu poate să stea pe un singur picior, al politicii monetare. Mai trebuie încă un picior cel puţin, politica fiscala”, a afirmat guvernatorul.

Lazea, BNR: Pentru România, alternativa la zona euro este rămânerea la periferia UE

România nu are o alternativă reală la intrarea în zonei euro, existând riscul de a rămâne la periferia Uniunii Europene şi chiar de a fi expulzată, în condiţiile în care ţara trebuie să facă paşi importanţi pentru a îndeplini mai multe criterii de integrare în zona euro, a declarat vineri economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, în cadrul sesiunii ştiinţifice „România în Uniunea Europeană” organizată de Academia Română. ”România are alternative reale la zona euro? Nu. Putem să rămânem cum suntem acum, la periferia UE. Există riscul de a fi expulzaţi”, a declarat Lazea. Economistul-şef al BNR consideră că există diferenţe importante între modelele de creştere economic între statele din zona Balcanilor, din care face parte şi România, şi ţările din vestul Europei. ”În zona Balcani, creşterea economică se bazează, de regulă, pe stimulente fiscale. In statele din Occident, aceasta se bazează pe productivitate”, a declarat Lazea. El a atras atenţia asupra mai multor criterii care îndeplinite de România pentru a se integra în zona euro, legate de convergenţa nominală, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea agriculturii şi convergenţa culturală. Totodată, Lazea a avertizat asupra riscului de scădere bruscă după intrarea în zona euro, dacă în procesul de aderare nu sunt luate măsuri de dezvoltare sustenabile pe termen lung.

KFC va renunţa, în SUA, la achiziţia de pui trataţi cu antibiotice

KFC va renunţa, în Statele Unite, la achiziţia de pui trataţi cu antibiotice importante pentru oameni, până la sfârşitul lui 2018, a anunţat ieri compania americană, relatează Reuters. Decizia, care a necesitat colaborare din partea a 2.000 de ferme, este o reacţie la schimbarea preferinţelor de consum ale clienţilor, a declarat preşedintele operaţiunilor din SUA ale KFC, Kevin Hochman. Compania s-a mai angajat, recent, că toate produsele de bază folosite nu vor conţine coloranţi şi arome artificiale, până în 2018, iar meniurile nu vor conţine coloranţi alimentari, cu excepţia băuturilor şi produselor unor terţe părţi. KFC, al doilea mare lanţ de restaurante din SUA care serveşte produse din carne de pui, după compania privată Chick-fil-A, a dat termen furnizorilor de carne de pui din SUA până la sfârşitul lui 2018 să nu mai folosească antibiotice importante în medicina umană. Aproximativ 70% din antibioticele vitale pentru combaterea infecţiilor la oameni sunt vândute pentru utilizarea în producţia de carne şi lactate, iar certetătorii sunt îngrijoraţi că folosirea în exces a acestora le-ar putea reduce eficienţa în combaterea afecţiunilor umane. McDonald's a decis anul trecut să nu mai servească în cele aproximativ 14.000 de restaurante din SUA carne provenită de la pui crescuţi cu antibiotice importante în medicina umană. Produsul Chicken McNuggets se află în topul vânzărilor, iar schimbarea presează şi restul industriei să procedeze la fel ca McDonald's. Chick-fil-A a mers mai departe, promiţând în 2014 să treacă la folosirea de carne provenită de la pui crescuţi fără niciun fel de antibiotice, de la sfârşitul lui 2019. Datorită mărimii sale, KFC a fost în atenţia mai multor campanii a organizaţiilor de protecţie a consumatorilor, sănătăţii şi mediului, pentru reducerea folosirii antibioticelor, pe lângă o coaliţie a acţionarilor britanici şi americani, cu active în administrare de peste 2.000 de miliarde de dolari. Decizia KFC se va aplica în Statele Unite, la cele 4.200 de restaurante aprovizionate de circa 2.000 de ferme de pui din ţară, a spus Hochman.

Gospodăriile din România au venituri de 3.085 lei/lună

Veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în ultimul trimestru al anului trecut cu 3,8% faţă de trimestrul anterior, până la 3.085 lei (684 euro) pe lună, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 5,9%, la 2.692 lei (597 euro), arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS). În al treilea trimestru din 2016, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.972 lei (circa 665 euro), iar cheltuielile - de 2.543 lei (569 euro) pe lună.  Faţă de trimestrul IV din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de  2.862 lei (642 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 7,8% în perioada octombrie-decembrie 2016.  Comparativ cu rata anuală de creştere din al treilea trimestru, de 9,5%, creşterea veniturilor gospodăriilor a încetinit în trimestrul al patrulea al anului trecut. O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, asttfel că veniturile lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.168 lei (259 euro) în trimestrul IV din 2016, cu 43 de lei mai mult faţă de trimestrul precedent.  Totuşi, din veniturile totale lunare ale unei gospodării în trimestrul IV al anului trecut, doar 2.735 lei (607 euro) au fost venituri băneşti (1.035 lei pe persoană), restul fiind considerate venituri în natură.

Numărul românilor cu restanţe la bănci a scăzut cu peste 5.000

Numărul românilor care au restanţe la bănci şi la instituţii financiare bancare (IFN) mai mari de 30 de zile a scăzut în a doua lună a acestui an cu 5.103 faţă de luna ianuarie, până la 643.770, ca urmare a reducerii valorii ratelor neplătite la creditele în euro, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR), în ultimul buletin lunar. În ianuarie erau înregistraţi 648.873 restanţieri la bănci, în creştere cu 13.029 faţă de decembrie. În octombrie 2016 s-a înregistrat un nivel minim din iulie 2009, de 611.613 restanţieri. Recordul din 2016 a fost înregistrat în luna iunie, când, potrivit datelor BNR, 754.228 de debitori aveau 1.021.006 restanţe la bănci şi IFN-uri. În februarie 2017, numărul de restanţe a coborât la 878.450, iar datoriile totale ale debitorilor au coborât uşor faţă de luna anterioară, la 8,03 miliarde lei, potrivit datelor Biroului de Cedit, citate de BNR. Valoarea restanţelor la bănci şi IFN-uri s-a redus puternic anul trecut, cu 31,3% în intervalul iunie-decembrie 2016. Raportat la luna ianuarie, valoarea restanţelor a scăzut în februarie doar la creditele în euro, la celelalte categorii de credite (în lei, franci elveţieni şi dolari) fiind înregistate uşoare creşteri. În februarie, cursul euro/leu a crescut cu 0,23% faţă de luna precedentă, până la 4,5120 lei/euro, potrivit datelor BNR.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.