Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Novacul afumat din Ţara Bârsei este al patrulea produs românesc recunoscut în UE

Ziarul de Vrancea
6 apr 2017 1338 vizualizări
România a reuşit să înregistreze la nivel european şi „Novac afumat din Ţara Bârsei” ca produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), după ce Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat joi decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate, a anunţat, joi, Ministerul Agriculturii.

 

Novacul afumat din Ţara Bârsei este al patrulea produs românesc protejat oficial la nivelul Uniunii Europene, după Telemeaua de Ibăneşti, Magiunul de Topoloveni şi Salamul de Sibiu. Anul trecut, Telemeaua de Ibăneşti şi Salamul de Sibiu au fost certificate la nivel european. Magiunul de Topoloveni a fost înregistrat la nivelul UE în 2011, iar de atunci şi până în 2016 nu a mai primit protecţia europeană niciun alt produs românesc. În 20 de zile, începând de joi, România va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Ţara Bârsei. Recunoaşterea ca produs tradiţional dă dreptul fabricanţilor din România să primească bani de la UE pentru promovarea produselor în afara graniţelor ţării. Potrivit datelor MADR din 2016, la nivel mondial erau garantate 1.427 de produse tradiţionale, din care 1.404 din Uniunea Europeană. România mai are pe lista de aşteptare cârnaţii de Pleşcoi şi scrumbia de Dunăre afumată. Cele mai multe produse protejate sunt din Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) şi Germania (96).

În România sunt peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active
 

În România există în prezent peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active, arată datele transmise joi de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), care consideră că sectorul extracţiei de ţiţei are o contribuţie importantă la bugetul de stat, dar depinde direct de modul în care statul încurajează investiţiile pe termen lung. ”Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi prietenos”, arată asociaţia, într-un comunicat. În prezent, membrii ROPEPCA deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producţie onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiţii cumulate de 650 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de euro şi 14.800 locuri de muncă, potrivit datelor ROPEPCA. Miercuri, o delegaţie a Asociaţiei Române a ROPEPCA s-a întâlnit miercuri cu ministrul Economiei, Mihai Tudose, cu care a discutat despre redevenţele în domeniul petrolier şi modalităţile de abordare în domeniul noii legi a redevenţelor. Ministerul Economiei a anunţat că s-a convenit ca, pe timpul elaborării legii redevenţelor, să existe un dialog în cadrul grupului interministerial constituit la nivelul ministerului, iar ROPEPCA a fost invitată să-şi transmită punctele de vedere. Noua lege a redevenţelor urmează să înlocuiască actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze, sistem stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară

Visa: Piaţa cardurilor va creşte cu 20-25% în acest an
 

Piaţa plăţilor cu cardul a crescut anul trecut cu 20-25% anul trecut, atât din punct de vedere al numărului de tranzacţii, cât şi al valorii tranzacţiilor, iar trendul se va păstra şi în acest an, în contextul implementării legii cashback de la 1 ianuarie, iar Visa ar putea creşte peste acest ritm în acest an, în contextul accelerării pe segmentul plăţilor contactless, a declarat joi, pentru News.ro, directorul adjunct de ţară în cadrul companiei de tehnologii de plată Visa România, Elena Ungureanu. Volumul total al plăţilor cu cardul a fost anul trecut de 48 miliarde lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Piaţa a avansat anul trecut cu 20-25%, atât ca număr de tranzacţii, cât şi ca valoare, ritm care se va menţine în acest an, dar Visa ar putea creşte peste ritmul pieţei, în contextul avansului puternic al plăţilor contactless, consideră Ungureanu. ”Pe segmentul de carduri contactless, anul trecut am avut o creştere de patru ori a numărului de plăţi şi de cinci ori a valorii tranzacţiilor, faţă de 2015. Trendul va accelera în acest an. Sperăm să depăşim ritmul pieţei în acest an”, a declarat Ungureanu. Toate noile terminale de plată sunt contactless, iar băncile estimează că, până în 2020, toate terminalele din Europa vor fi contactless, pe măsură ce sunt înlocuite cele vechi.

Jeff Bezos vinde acţiuni Amazon în valoare de 1 miliard de dolari

Jeff Bezos, fondatorul Amazon.com, a anunţat miercuri că a luat decizia de a vinde acţiuni în valoare de 1 miliard de dolari pe care le deţine în această platformă de comerţ electronic, în fiecare an, pentru a finanţa programele companiei sale spaţiale, Blue Origin, care intenţionează să transporte turişti pe orbită, pentru intermediul unor zboruri de 11 minute, începând din 2018, informează Reuters. Blue Origin spera să înceapă testarea rachetelor sale orbitale încă din 2017, cu piloţi la bord, însă acest lucru se va întâmpla cel mai probabil anul viitor, a dezvăluit Jeff Bezos în faţa reporterilor prezenţi la un eveniment anual, U.S. Space Symposium, organizat în Colorado Springs. ”Modelul meu de business pentru moment... pentru Blue Origin, este să vând acţiuni Amazon în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari în fiecare an şi să folosesc aceşti bani pentru a investi în Blue Origin”, a spus Jeff Bezos, CEO-ul Amazon.com Inc şi proprietarul cotidianului The Washington Post. Obiectivul final al antreprenorului american este acela ca Blue Origin să devină o companie profitabilă, autofinanţată. Obiectivul pe termen lung al companiei este de a-şi reduce costurile zborurilor spaţiale, pentru ca milioane de persoane să poată să locuiască şi să lucreze pe orbita Terrei.

Ministerul Finanţelor a reuşit să ia cu împrumut 800 milioane lei

Ministerul Finanţelor a lua joi cu împrumut 800 milioane lei (177 milioane euro) prin vânzarea de certificate de trezorerie scadente la 9 aprilie 2018, peste nivelul programat, pentru care a acceptat să ofere băncilor un randament mediu anual de 0,90%, în scădere faţă de licitaţia precedentă, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Cele opt bănci participante la licitaţie au oferit 2,21 miliarde lei, de aproape trei ori mai mult faţă de valoarea anunţată. Certificatele de trezorerie nu au dobândă, randamentul fiind calculat ca diferenţă între preţul de vânzare, mai mic decât valoarea nominală, şi valoarea pe care statul o va plăti la scadenţă, care este chiar valoarea nominală. La licitaţia de joi, randamentul mediu ponderat a fost de 0,90%, iar cel maxim de 0,92%. În 23 martie, Ministerul Finanţelor a plasat certificate de trezorerie pe un an la un randament mediu de 0,97%. Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru luna aprilie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,9 miliarde lei, la care se pot adăuga 470 milioane lei prin licitaţii suplimentare. În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.