MOZAIC STIRI ECONOMICE: Procedura de insolvenţă a Hidroelectrica a fost închisă definitiv de instanţă
La data deschiderii procedurii insolvenţei, Hidrolectrica avea 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice la preţuri considerate păguboase pentru societate şi care nu puteau fi încetate de companie din cauza clauzelor dezavantajoase. Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă din 20 iunie 2012 până în 21 iunie 2016, însă în două faze, pentru că în perioada iunie 2013 – februarie 2014 a ieşit din procedura judiciară. Până la prima închidere a procedurii insolvenţei, în iunie 2013, administratorul judiciar a denunţat toate contractele dezavantajoase pentru Hidroelectrica, inclusiv contractele cu traderii de energie, şi ra renegociat 487 de contracte în care Hidroelectrica era parte. În 2016, Hidroelectrica a înregistrat un profit brut de 1,5 miliarde lei, nivel record şi cel mai mare profit anunţat până acum de o companie românească pentru 2016, câştigul fiind mai mare cu 200-300 milioane lei faţă de anul anterior.
Activele fondurilor de pensii private din România au depăşit 7 miliarde de euro
Sistemul de pensii private din România administra, în 31 decembrie 2016, active de 7,26 miliarde de euro, cu 27,16% peste nivelul înregistrat în anul anterior, pe fondul creşterii contribuţiei medii, potrivit datelor publicate luni de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Ponderea pensiilor private în PIB a fost, la sfârşitul anului trecut, de 4,35% comparativ cu 3,64% în decembrie 2015. ”Valoarea totală a activelor nete înregistrată la sfârşitul anului trecut de fondurile de pensii administrate privat a fost de 31,47 miliarde de lei (6,93 miliarde de euro), ritmul anual de creştere fiind de 27,53% (27,06% raportat la moneda euro)”, se arată în comunicatul ASF. Avansul a venit pe fondul creşterii, la finalul anului trecut, cu 3,69% a numărului de participanţi, până la 6,8 milioane. În plus, a crescut şi contribuţia medie, aceasta fiind de 128,45 lei în luna decembrie, în creştere cu 13,46% faţă de decembrie 2015. Creşterea activelor a fost influenţată de majorarea contribuţiei obligatorii a angajaţilor la Pilonul II de pensii de la 5% la 5,1%, de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, câştigul salarial mediu net la nivel naţional a fost de 11,4% în decembrie 2016, faţă de decembrie 2015, potrivit date oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Valoarea medie a unui cont pentru cei aproximativ 6,67 milioane de participanţi cu conturi active în Pilonul II era, la 31 decembrie 2016, de 4.719 lei (1.039 euro), în creştere cu 22,18% faţă de decembrie 2015 şi cu 17,24% faţă de iunie 2016. ”4,70 milioane de participanţi înregistrau sume în cont de până la 5.000 lei (70,48%). Valoarea contului pentru 1,14 milioane de persoane era cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei (17,15%), iar pentru 0,83 milioane de persoane de peste 10.000 de lei (12,38%)”, se arată în comunicat. Fondurile de pensii administrate privat au crescut ponderea investiţiilor în depozite bancare cu 94,56%, în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015, până la 2,26 miliarde lei (504 milioane euro). Cea mai mare pondere din total o au investiţiile în titluri de stat, 20,35 miliarde lei (4,5 miliarde euro), care au avut un avans de 25,2% în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015. A doua pondere, ca importanţă, o au investiţiile în acţiuni, 5,9 miliarde lei (1,3 miliarde euro), un avans de 24,38% în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015.
Vom avea producţii mai mici de grâu, orz şi rapiţă mai mici cu 7-11%
Producţiile medii la hectar din România la grâu, orz şi rapiţă se vor reduce în acest an cu 7,4%, 11%, respectiv 9,2%, faţă de 2016, se arată în prognoza din luna martie a Comisiei Europene. Fermierii spun că datele executivului UE sunt realiste şi că este posibil ca anul acesta România să se confrunte cu „o mică criză de grâu". Potrivit raportului CE, în acest an randamentul în cazul producţiei de grâu va fi de 3,76 de tone la hectar în România, în scădere cu 7,4% faţă de 2016, în timp ce producţia medie la nivelul UE este estimată în acest an la 5,76 tone la hectar. În ceea ce priveşte producţia medie de orz din România, aceasta ar putea ajunge la 3,42 de tone pe hectare în 2017, în scădere cu 11% faţă de 2016. La nivelul UE, producţia medie de orz este estimată la 4,89 tone la hectar. Şi în cazul rapiţei, Comisia Eurpeană estimează o scădere a randamentelor. Astfel, în 2017 fermierii români ar putea obţine o producţie medie de 2,52 de tone la hectar, în scădere cu 9,2% faţă de 2016. În cazul producţiilor de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi floarea-soarelui sunt preconizate pentru acest an creşteri ale randamentelor la hectar de 4,5%, 6%, 9,6%, respectiv 5,4% faţă de 2016. „Trebuie să luăm în calcul factorii climatici din acest an, care nu au fost potriviţi pentru cultura de grâu. Cum de altfel trebuie luate în calcul şi suprafeţele mai mici semănate în toamna trecută. Clima nefavorabilă nu a permis să se semene mai mult. (...) În aceste condiţii o să fie o mică criză de grâu”, a declarat, pentru News.ro, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu. Anul trecut, România u înregistrat un record la suprafaţa însămânţată cu grâu şi la producţia de grâu. Preşedintele LAPAR consideră că estimările Comisiei Europene sunt realiste, dar în funcţie de condiţiile meteorologice din următoarea perioadă, aceaste prognoze se pot schimba. „Acum producţia arată binişor, dar nu ştim ce va urma de acum încolo. Peste două luni putem vorbi despre alte cifre: unele mai bune sau unele mai proaste”, a mai spus Baciu.
Leonard Orban: Mă aştept ca România să primească mai puţini bani de la UE
România va primi, cel mai probabil, bani mai puţini de la Uniunea Europeană (UE), în cadrul financiar multianual de după 2020, în contextul în care bugetul va scădea cu cira 13% din cauza ieşirii Marii Britanii, ţările care contribuie net vor dori scăderea sumelor alocate, iar negocierile vor fi mai dure decât la cele pentru programul 2014-2020, când s-au desfăşurat ”cu cuţitele pe masă”, a declarat luni consilierul prezidenţial Leonard Orban, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul European din România (IER) şi Ministerul Afacerilor Externe. Ieşirea Marii Britanii din UE şi problema tot mai acută a emigranţilor, probleme care nu existau la precedentele negocieri, pentru programul 2014-2020, vor pune presiune pe scăderea bugetului post-2020. ”Bugetul se negociază cu cuţitele pe masă. Negocierea pentru post-2020 mă aştept să fie chiar mai dură decât ultima. Statele net contributoare vor dori să reducă contribuţia, probabil sub 1% din Produsul Intern Brut (PIB)”, a declarat Orban. Fără contributia Marii Britanii, bugetul UE va scădea probabil cu circa 13%, iar problemele există deja pentru perioada 2019-2020, când va trebui rezolvată o notă de plată de circa 50 miliarde euro. În aceste condiţii, cel mai probabil, România va primi mai puţini bani, a avertizat Orban. ”Mă aştept că aceste sume mari de care beneficiază România în această perioadă să fie ultimele sume mari. Mă aştept ca sumele să scadă atât pentru coeziune, cât si pentru dezvoltare rurală, iar condiţionalităţile să fie mai dure şi complicate”, a declarat consilierul prezidenţial. Orban consideră că România va trebui să negocieze extrem de dur pentru bugetul post-2020, dar va trebui să prezinte o listă cu proiecte importante, efectuate din bani europeni. ”Mă aştept să fim capabili să prezentăm o listă de proiecte valoroase care au schimbat faţa României, care au adus plusvaloare. Din păcate, în negocierea pentru bugetul anterior nu am avut aşa ceva”, a declarat Orban.
Rezervele valutare ale BNR au crescut în martie cu 200 milioane euro
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României au crescut în martie cu 200 milioane euro, la aproape 34,7 miliarde euro, în urma emisiunii de eurobonduri a Ministerului Finanţelor, arată datele publicate luni de BNR. Rezervele valutare se situau la sfârşitul lunii februarie la 34,495 miliarde euro şi au ajuns la 31 martie la 34,695 miliarde euro. În cursul lunii, au intrat 853 milioane de euro, provenind din "modificarea rezervelor minime în valută constituiare nominală de 240 milite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunea de obligaţiuni pe piaţa internă în valooane euro), alimentarea contului Comisiei Europene şi altele". Pe de altă parte, au fost înregistrate ieşiri de 653 milioane euro, din modificarea rezervelor minime în valută, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, dar valoarea acesteia s-a redus de la 3,94 miliarde euro până la 3,88 miliarde euro, raportat la preţurile internaţionale. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au crescut la 38,572 miliarde euro, de la 38,435 miliarde euro în februarie.
Ministrul Finanţelor este mulţumit de nivelul încasărilor
Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat ieri, că încasările bugetare pe trimestrul I ale acestui an, potrivit primelor estimări, vor depăşi 58 de miliarde de lei, cu peste două miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Întrebat la reuniunea Adunării Generale a Asociaţiei Oraşelor din România dacă este mulţumit de nivelul încasărilor ANAF pe primul trimestru, ministrul Finanţelor a răspuns afirmativ. ”Până acum sunt mulţumit. Aşa cum arată primele estimări, discutăm de 18,3 miliarde de lei colectate de ANAF în luna martie, ceea ce înseamnă că pe trimestrul I probabil că încasările totale vor depăşi 58 de miliarde, care raportat la 55,5 miliarde cât a fost în primul trimestru al anului trecut, avem indicii că vom avea încasare mai bună cu circa 2,5 miliarde”, a declarat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
