Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Ministrul Agriculturii se laudă cu ajutorul pentru crescătorii de porci

Ziarul de Vrancea
29 mar 2017 479 vizualizări
"Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară", susţine Petre Daea

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţine că prin proiectul prin care Guvernul vrea să acorde crescătorilor de porci ajutoare financiare de 10.000 de euro va reuşi să rezolve problemele României şi să aducă pe masa românilor carne din producţie locală. "Aduc carne pe masa românilor şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară", a spus Daea. "Rezolv probleme României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic. Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, marţi seară la Digi 24 Potrivit ministrului, printre priorităţile Guvernului se află două programe: unul prin care este acordat un sprijn de 3.000 de euro pe an pentru cultivarea roşiilor în spaţii protejate, de tipul serelor sau solariilor, iar altul care sprijină creşterea porcilor în România. Despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţine că este "excepţional". "Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, a explicat ministrul Agriculturii, care a mai spus că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb. Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie. "Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, a precizat Daea. "Proiectul înseamnă susţinerea tuturor acelora care au ferme de porci si care predau la abator sub formş de carcasş porci pe care îi îngraşă. Primesc subvenţii în pachete de 10.000 de euro pentru un număr de animale care are în vedere două lucruri: aceşti porci să fie crescuţi în România, deci obligaţie este să populeze cu tineret care are greutate de până la 30 de kg, iar în momentul în care ajunge la greutatea economică de sacrificare care înseamnă 100-110 kg, el să fie sacrificat în abatoare”, a mai susţinut ministrul. Atenţionat că a intrat in detalii tehnice, ministrul a răspuns: "Tehnica m-a ţinut pe mine pe scaunul acesta de inginer agronom”. Întrebat dacă ferma familiei Dragnea va beneficia de acest program, ministrul a spus că, dacă îndeplineşte condiţiile, da, pentru că de acest sprijin va beneficia orice fermă din România, "indiferent de nume şi prenume", precizând că 357 de ferme din România ar trebui să beneficieze de această formă de sprijn.

Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a scăzut în 2016 cu 3%

Valoarea totală a fuziunilor şi achiziţiilor din România a scăzut cu 3% în 2016 faţă de anul anterior, până la 3,54 de miliarde de dolari, se arată în barometrul realizat de compania de consultanţă şi audit EY privind fuziunile şi achiziţiile din Europa Centrală şi de Sud-Est. Raportul mai arată că numărul tranzacţiilor a scăzut şi el, de la 123 în 2015, la 113 anul trecut. Doar trei ţări din regiunea Europa Centrală şi de Sud-Est au înregistrat în 2016 o creştere a numărului de tranzacţii: Cehia, Croaţia şi Grecia. Cea mai valoroasă tranzacţie din CSE s-a desfăşurat anul trecut în sectorul alimentar: grupul japonez Asahi a achiziţionat mai multe mărci de bere est-europene (printre care Ursus, Ciuc şi Timişoreana), suma ridicându-se la 7,8 miliarde de euro. Valoarea totală a tranzacţiilor din Europa Centrală şi de Sud - Est a fost de 47,7 miliarde de dolari, cu 10,7% mai mult decât în 2015. Diferenţa se datorează, în principal, creşterii valorii medii a tranzacţiilor de peste 100 milioane de dolari. Dacă, în 2015, valoarea medie a tranzacţiilor din acest segment s-a cifrat la 361 milioane de dolari, aceasta a crescut la 385 milioane de dolari în 2016. După volumul tranzacţiilor, cel mai activ sector din România a fost cel industrial, în timp ce IT-ul a fost atractiv în Polonia, Cehia, Bulgaria şi Turcia. La nivelul CSE, sectorul IT a atras cele mai multe tranzacţii (189). În România, 81% dintre achiziţii au fost realizate de investitori strategici. Tranzacţiile domestice au reprezentat 41% din numărul tranzacţiilor iar cele realizate de investitorii străini – 56%. Doar 3% dintre achiziţii au fost reprezentate de investiţiile româneşti în exterior. În ceea ce priveşte originea capitalului străin investit în regiunea CSE prin fuziuni şi achiziţii, investitorii americani şi cei vest-europeni au continuat să deţină cele mai mari ponderi în regiune, ca şi în 2015. În România, cei mai activi achizitori au fost Germania (cu 12 tranzacţii), Franţa (7) şi Polonia (5). „Anul 2016 a adus tranzacţii importante în România şi în regiune, arătând un nivel de încredere din ce în ce mai ridicat al investitorilor globali. Numai cele două tranzacţii mari transfrontaliere, vânzarea SABMiller România către Asahi şi vânzarea pachetului majoritar la KMG International (Rompetrol în România) către CEFC China Energy au depăşit 1 miliard de euro în valoare pe piaţa locală. În 2017, sectorul financiar se va consolida, zona de bunuri de consum va fi în continuare activă şi va creşte numărul tranzacţiilor în tehnologie”, a declarat şeful departamentului de asistenţă în tranzacţii al EY România, Florin Vasilică.

EximBank finanţează BCR Leasing IFN cu 100 de milioane de lei

Banca EximBank şi instituţia financiară nebancară BCR Leasing IFN au încheiat un acord de parteneriat în cadrul căruia banca a acordat societăţii de leasing un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru acordarea de finanţări în lei pe termen scurt şi mediu pentru activitatea clienţilor BCR Leasing IFN, a anunţat miercuri banca. Facilitatea a fost acordată pentru o perioadă de trei luni, cu o perioadă de graţie de un an, din care perioadă de utilizare de trei luni, şi este garantată parţial cu o scrisoare de garanţie bancară emisă de Erste Group Bank AG. ”Parteneriatul cu BCR Leasing IFN reprezintă încă un canal prin care putem finanţa indirect atât companiile mici şi mijlocii, care deţin o pondere de peste 80% în portofoliul BCR Leasing IFN, cât şi clienţi corporate, în condiţii de maximă eficienţă, expertiza partenerului nostru completând competenţele tehnice ale EximBank. Contribuim astfel la construirea de soluţii de finanţare ce permit realizarea de investiţii pentru dezvoltarea de noi afaceri sau pentru consolidarea afacerilor deja mature”, a declarat Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank. La rândul său, Bogdan Speteanu, preşedinte BCR Leasing, afirmă că parteneriatul dintre EximBank şi BCR Leasing este direct conectat cu mediul de afaceri din România, ”finanţările în leasing fiind un bun indicator al investiţiilor realizate în economia românească în special de către segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii”. BCR Leasing IFN, companie membră a Grupului Banca Comercială Română, parte a ERSTE Group, înfiinţată în 2001, oferă servicii de finanţare pentru achiziţionarea de autovehicule, flote, echipamente şi utilaje industriale, maşini agricole, aparatură medicală.

UE blochează fuziunea dintre London Stock Exchange şi Deutsche Boerse

Comisia Europeană a blocat miercuri acordul de fuziune dintre London Stock Exchange (LSE) şi Deutsche Boerse, de 29 de miliarde de euro, afirmând că tranzacţia ar afecta concurenţa din cauza puterii combinate pe care ar fi avea-o pe piaţă operatorul bursier format prin combinarea celor două companii, transmite Reuters. Opoziţia faţă de planurile de fuziune a crescut după votul britanicilor de anul trecut pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Îngrijorarea germanilor, privind transferarea sediului central al noii companii la Londra, s-a adăugat problemelor politice, legate de efectuarea operaţiunilor de cliring pentru euro în afara zonei euro. Executivul UE a anunţat miercuri că a cincea încercare a celor doi operatori bursieri, trei publice şi douî informale, de a cea cea mai mare bursă din Europa ar fi creat un monopol de facto pe pieţele de cliring pentru instrumentele financiare cu venituri fixe. ”Întrucât părţile nu au reuşit să ofere remediile cerute pentru corectarea problemelor legate de concurenţă, Comisia a decis să interzică fuziunea”, afirmă comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager, într-un comunicat. Decizia Comisiei Europene era aşteptată, după ce LSE a respins în februarie solicitarea instituţiei europene de vânzare a platformei de tranzacţionare MTS din Italia. La sfârşitul procesului de evaluare, LSE şi Deutsche Boerse oferiseră un singur remediu pentru eliminarea îngrijorărilor CE, respectiv vânzarea diviziei franceze de cliring a LSE bursei pan-europene Euronext, penru 510 milioane de euro. UE a decis însă că soluţia oferită de cele două companii este insuficientă. LSE şi Deutsche Bank au încheiat acordul de fuziune în martie anul trecut, cu obiectivul de a crea cel mai mare operator bursier din Europa, care să poată concura mai bine rivalii americani. Deutsche Borse a anunţat că a fost informată de decizie, adăugând că oferta de fuziune şi acordul vot fi automat anulate. În urma anunţului Comisiei Europene, acţiunile LSE au crescut cu 3,5%.

Divizia nucleară americană a Toshiba a făcut cerere de intrare în faliment

Westinghouse, divizia nucleară americană a Toshiba, a făcut miercuri cerere de protecţie faţă de creditori, grupul japonez încercând să limiteze pierderile care îi pun în pericol viitorul, transmite Reuters. Intrarea în faliment va permite companiei din Pittsburgh, ale cărei proiecte de construcţie a unor centrale nucleare au fost marcate de întârzieri şi depăşiri ale cheltuielilor, să renegocieze sau să întrerupă contractele, chiar dacă companiile beneficiare ar putea cere despăgubiri. Pentru Toshiba, obiectivul este atenuarea datoriilor rezultate din garanţiile oferite. Toshiba a anunţat că datoriile legate de Westinghouse totalizau în decembrie 9,8 miliarde de dolari, peste estimările anterioare, de aproximativ 6,3 miliarde de dolari. În consecinţă, grupul japonez ar putea bugeta o pierdere netă de 1.000 de miliarde de yeni (9 miliarde dolari) pentru anul încheiat în martie, cu mult peste pierderile prognozate anterior, de 390 de miliarde de yeni. Decizia va declanşa negocieri complexe între grupul japonez, divizia americană şi creditori, care ar putea implica şi guvernele SUA şi Japoniei, având în vedere amploarea cazului şi garanţiile de împrumut acordate de Executivul american pentru construcţia unor noi reactoare.

Volkswagen a reclamat la un tribunal din Munchen percheziţiile poliţiei

Volkswagen a reclamat la un tribunal din Munchem percheziţile care au fost făcute în această lună de procuratură la firma de avocatură pe care a angajat-o să investigheze scandalul emisiilor, a declarat un purtător de cuvânt al grupului, transmite Reuters. Cel mai mare producător auto din Europa a condamnat percheziţionarea birourilor firmei americane de avocatură Jones Day, care a avut loc pe 15 martie, şi a anunţat atunci că se va folosi de toate mijloacele legale pentru a se apăra. Purtătorul de cuvânt al VW a refuzat să comenteze, miercuri. Procuratura a mai efectuat pe 15 martie percheziţii la sediul central al grupului Volkswagen din Wolfsburg, la cele mai mari două fabrici ale diviziei Audi, precum şi la alte unităţi ale acesteia, în legătură cu manipularea emisiilor în timpul testelor de poluare efectuate vehiculelor.

Preţurile petrolului cresc, susţinute de probleme de producţie în Libia

Preţurile petrolului evoluează în creştere, miercuri, susţinute de probleme de producţie în Libia şi de aşteptările investitorilor că datele privind stocurile de ţiţei din Statele Unite vor indica un declin al ofertei, transmite MarketWatch. Petrolul american cu livrare în luna mai este tranzacţionat în urcare cu 0,6%, la 48,66 dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent, de referinţă la Londra, creşte cu 0,7%, la 51,69 dolari pe baril. Avansul continuă evoluţia pozitivă de marţi a ambelor contracte, când au atins cel mai ridicat nivel din ultima săptămână, după un atac al unui grup înarmat asupra unor conducte din Libia, din cauza unui conflict salarial, întrerupând o producţie de 250.000 de barili pe zi. ”Creşterea surprinzătoare a încrederii pe piaţa petrolului pare să se stabilizeze. Cotaţia petrolului Brent îşi revine în continuare, fiind tranzacţionat acum la 51,5 dolari pe baril, cu 1,5 dolari peste minimul ultimelor patru luni atins acum o săptămână”, au scris analişti ai Commerzbank într-o notă de miercuri. Analiştii au menţionat şi planul Arabiei Saudite de a reduce producţia de petrol mai mult decât a acceptat în cadrul acordului OPEC.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.