MOZAIC STIRI ECONOMICE:Peste o treime dintre români au întârzieri la plata ratelor bancare şi a utilităţilor
Mai mult de o treime dintre români (34%) îşi plătesc cu întârziere ratele la bancă, iar 35% au aceeaşi problemă la plata utilităţilor, potrivit unui studiu publicat marţi de compania poloneză de colectare de creanţe Kruk. Potrivit studiului, în ceea ce priveşte procentul celor care înregistrează întârzieri la plata ratelor bancare, românii (34%) sunt la aproape acelaşi nivel cu germanii (33%). Însă, în ceea ce priveşte creditele ipotecare, românii (10%) stau mai bine decât spaniolii (29%) şi germanii (17%). Un alt domeniu unde românii au probleme este plata facturilor la gaze şi electricitate, unde 35% dintre respondeţi înregistrează întârzieri. Italienii (38%) au probleme mai mari la acest capitol, iar cehii (8%) şi germanii (14%) stau cel mai bine. În schimb, românii stau bine în ceea ce priveşte plata chiriilor, potrivit studiului. ”Atunci când vine vorba de întârzieri la plata chiriilor, polonezii înregistrează cel mai ridicat procentaj: 29%, în timp ce doar 6% dintre români au întârzieri la plata chiriilor”, se arată în comunicat. Polonezii, în proporţie de 27% şi românii, cu un procentaj de 22%, înregistrează întârzieri la plata facturilor de telefonie mobilă, în timp ce doar 8% dintre germani au înregistrat întârzieri ale acestor plăţi. Studiul a fost efectuat de grupul Kruk în Polonia, Cehia, Slovacia, România, Germania, Italia şi Spania. Cercetarea a fost realizată în perioada 19-26 octombrie 2016 şi a avut ca scop aflarea opiniilor şi atitudinilor locuitorilor diferitelor ţări referitoare la finanţe, produse de credit şi probleme legate de datorii. În România, studiul a fost implementat pe un eşantion de 1.000 de persoane, utilizatori de internet, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.
Miniştrii de Finanţe din UE sunt îngrijoraţi pentru viitorul libertăţii comerţului
Miniştrii de Finanţe ai statelor din Uniunea Europeană şi-au exprimat marţi îngrijorarea legată de viitorul libertăţii comerţului, după ceea ce unul dintre ei a numit o reuniune ”suprarealistă” a miniştrilor de profil din cele mai mari 20 de economii ale lumii (G20), care a avut loc weekendul trecut, relatează Reuters. Întrerupând o tradiţie de 10 ani de susţinere a libertăţii comerţului, miniştrii de Finanţe şi reprezentanţii băncilor centrale din G20 au făcut doar o referire simbolică la comerţ în comunicatul reuniunii, cedând protecţionismului în creştere al Statelor Unite, după ce nu au reuşit să ajungă la un compromis în timpul întâlnirii de două zile din Germania. ”Atmosfera nu a fost negativă sau sarcastică. Totuşi, a fost suprarealistă, pentru G20 are rolul să ajungă la o colaborare generală”, a declarat ministrul de Finanţe din Malta, Edward Scicluna, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene, la sosirea la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, la Bruxelles. El a adăugat că este de un optimism moderat că întâlnirea ajută statele să se pregătească pentru summitul G20 din iulie. Unii dintre colegii săi sunt mai puţin optimişti. Ministrul belgian de Finanţe, Johan Van Overtveldt, a declarat că întâlnirea G20 a confirmat o tendinţă îngrijorătoare a protecţionismului. ”Ar trebui să facem tot ce putem pentru a o opri şi a o inversa către direcţia bună”, a spus Overtveldt. Ministrul luxemburghez de Finanţe Pierre Gramegna a exprimat îngrijorări similare. ”Suntem cu toţii îngrijoraţi în Europa că libertatea comerţului şi globalizarea, cu aspectele lor bune, au fost puse sub semnul întrebării”, a spus el, adăugând că asta nu înseamnă că protecţionismul este inevitabil. Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a reiterat angajamentul UE pentru libertatea comerţului.
Activitatea din industrie şi-a revenit după patru luni de declin
Activitatea industrială a crescut în februarie, după patru luni la rând de declin, pe fondul creşterii comenzilor, arată barometrul industrial realizat de IRSOP şi SNSPA, transmis News.ro. Industria este un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut (PIB). Astfel, indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 53 de puncte în ianuarie, de la 35 de puncte în ianuarie şi 42 de puncte în decembrie. Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care pragul de 50 de puncte desparte expansiunea de contracţie, punctează autorii studiului. "Timp de 60 de zile, decembrie şi ianuarie, activitatea din industrie s-a aflat în contracţie atingând în ianuarie nivelul cel mai coborât din ultimele 28 de luni (35 de puncte). Dar în februarie, activitatea a crescut la 53 de puncte, iar industria a intrat în marginea de jos a zonei de expansiune (peste 50 de puncte)", arată studiul. De asemenea, indicatorul pentru numărul de angajaţi a crescut de la 43 puncte în ianuarie la 50 puncte în februarie. "Numărul angajaţilor a crescut puţin în februarie, faţă de ianuarie. Dar procentul firmelor care au făcut angajări a fost egal cu procentul celor care au renunţat la o parte din angajaţi", menţionează raportul. De asemenea, cererea din străinătate s-a ameliorat în februarie, indicatorul comenzilor noi la export ajungând la cel mai înalt nivel din ultimele patru luni, de 59 de puncte. Totuşi, autorii studiului avertizează că datele pentru luna februarie nu semnalează, deocamdată, o revenire durabilă a industriei. "În concluzie, industria pare că şi-a revenit în februarie, înregistrând creşteri la 60% din indicatorii măsuraţi de Barometru. Dar deocamdată, nici intensitatea, nici direcţiile schimbării din februarie nu sugerează o creştere durabilă", menţionează autorii studiului. Potrivit statisticilor oficiale publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia industrială din România a crescut în ianuarie cu 5,8% faţă de prima lună a anului trecut. În 2016, producţia industrială a urcat cu 1,7% faţă de 2015, avans susţinut doar de industria prelucrătoare, care a consemnat un plus de 2,6%. În 2015, producţia industrială a urcat cu 2,7%, după un avans de 6,1% în 2014 comparativ cu anul precedent. Industria a contribuit, în 2016, cu 23,1% la formarea produsului intern brut al României. Barometrul industrial este realizat de IRSOP şi SNSPA - Facultatea de Management pe un eşantion de 300 de firme industriale, considerat reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
România este codaşă în UE la ferme ecologice
România a ajuns în 2015 la 11.869 de ferme ecologice, în creştere cu 297% faţă de 2010, însă România este codaşa UE cu una dintre cele mai mici suprafeţe din agricultura ecologică din Europa, de doar 245.924 de hectare, reiese din datele publicate de Eurostat. Specialiştii din piaţă susţin că atât suprafeţele, cât şi fermele din agricultura ecologică au scăzut substanţial în intervalul 2013 - 2015, din cauza reducerii subvenţiilor. Datele Eurostat mai arată că între 2010 şi 2015 numărul fermelor ecologice din Uniunea Europeană a crescut cu 23,4%.Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Bulgaria (724%), România (297%) şi Croaţia (231%), în timp ce ţări precum Marea Britanie sau Grecia au înregistrat cele mai mari scăderi de 31%, respeciv 7%, între 2010 şi 2015. Potrivit datelor Eurostat, în 2015 în România existau 11.869 de ferme ecologice, în creştere cu 297% faţă de 2010, an în care erau 2.989 de astfel de exploataţii agricole. Cea mai mare creştere a numărului de ferme ecologice din UE a fost înregistrată de Bulgaria. Dacă în 2010 existau 718 ferme ecologice pe teritoriul bulgăresc, în 2015 numărul acestora a ajuns la 5.919. În ceea ce priveşte suprafaţa din agricultura ecologică, cele mai mari creşteri au fost înregistrate tot de Bulgaria şi Croaţia. Astfel, suprafaţa din agricultura ecologică din Croaţia a ajuns în 2015 la 75.883 de hectare, în creştere cu 377% faţă de 2010, iar Bulgaria a înregistrat o creştere de 362% a suprafeţei, ajungând la o întindere de 118.552 de hectare în 2015. România a înregistrat o creştere mai temperată a suprafeţei din agricultura ecologică. Dacă în 2010 această suprafaţă ajungea la 182.706 de hectare, în 2015 fermele ecologice se întindeau pe 245.924 de hectare. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii, numărul de operatori certificaţi în agricultura ecologică a ajuns în 2015 la 12.231, faţă de 3.155 în 2010. Analizând datele puse la dispoziţie de Ministerul Agriculturii, se poate observa scăderea sectorului în ultimii ani. În schimb speciliştii din piaţă avansează alte cifre, dar sublinează acelaşi trend descendent evidenţiat de datele Ministerului Agriculturii.
Românii dispuşi să dea cu 20% mai mult pentru un smartphone nou
Românii vor fi dispuşi şi în acest an să cheltuiască cu 10-20% mai mult pentru un smartphone nou, dar au şi exigenţe mai mari, în contextul în care producătorii vor continua tot mai des să aducă îmbunătăţiri ale dispozitivelor şi în acest an, precum efecte DSLR, zoom optic şi autonomie sporită, a declarat, pentru News.ro, directorul general al Visual Fan, compania care deţine brandul autohton de smartphone-uri şi tablete Allview, Lucian Peticilă. Românii au cheltuit anul trecut 823 milioane euro pe telefoane mobile, acest segment fiind cel mai mare din cadrul sectorului bunurilor de folosinţă îndelungată analizat în raportul GfK Temax. Românii sunt dispuşi şi în acest an să cheltuie mai mult pentru aceste dispozitive mobile, în condiţiile în care producătorii vor continua să aducă cele mai noi tehnologii existente pe piaţă, consideră reprezentanţii Allview. ”Am constat de la un an la altul că românii îşi îndreaptă atenţia spre telefoane cu performanţe sporite, fiind dispuşi să chetuiască mai mult cu aproximativ 10-20% faţă de telefonul deţinut anterior. Ne aşteptăm aşadar la creşteri în gamele noastre medii şi premium”, a spus Peticilă, pentru News.ro.
Bixby este alternativa Samsung la Siri
Samsung lansează oficial Bixby, asistentul virtual care va fi integrat pe viitor în smartphone-urile companiei. Apple a lansat Siri în urmă cu aproape 5 ani, Google are asistentul său bazat pe inteligenţă artificială, iar acum li se alătură şi Samsung cu al său Bixby, un asistent virtual despre care compania coreeană spune că nu este chiar asistent. Reprezentanţii Samsung caracterizează Bixby drept un agent, în loc de asistent virtual. Asta pentru a-l diferenţia de concurenţă, dar şi pentru a recunoaşte, într-un fel, că Samsung nu are la acest moment resursele pentru a crea un asistent virtual cu o bază foarte mare de informaţii în spate. Astfel, în locul unui asistent care-şi pune informaţia la dispoziţia utilizatorilor, Bixby are ca focus device-ul şi interfaţa acestuia, fiind mai mult un instrument menit să ajute utilizatorul în folosirea telefonului. Primul device pe care va fi instalat Bixby este Galaxy S8, dispozitiv care urmează a fi prezentat oficial pe 29 martie. S8 va avea chiar un buton special dedicat lui Bixby, prin care utilizatorii vor putea lansa agentul celor de la Samsung.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
