Economic

APM Vrancea nu poate depista metalele grele din aer

Mihai Boicu
16 mar 2017 870 vizualizări
in datele colectate de APM Vrancea, calitatea aerului din județul nostru este bună u instituția are o serie de lipsuri la capitolul dotări, care nu permit o analiză completă

Vrancea stă bine în ceea ce privește calitatea aerului, dar nu are toate aparatele care să confirme că respirăm un aer curat. Directorul Agenției de Protecție a Mediului Vrancea, Valentin Logodinschi, a prezentat un raport pe această temă la ședința de joi a Colegiului Prefectural. ”Din anul 2009 nu au mai fost depășiri ai indicatorilor, pentru că industria mare a dispărut”, a spus directorul APM Vrancea. Ședința Colegiului Prefectural a fost condusă de subprefectul George Bazilescu, care a remarcat că APM Vrancea nu are toate echipamentele necesare. Panoul extern de afișare a datelor monitorizate în cadrul stației automate nu afișează date din 30 iulie 2010 și nu s-au alocat fonduri pentru remedierea defecțiunii. Laboratorul nu poate determina metalele grele din aer din cauza lipsei cuptorului de mineralizare. ”Avem un panou care nu mai funcționează din anul 2010, iar laboratorul nu poate depista metalele grele. De unde știm că aerul este curat? Totul este la nivel declarativ”, a spus subprefectul George Bazilescu. Acesta i-a solicitat directorului APM Vrancea să vină la Prefectură cu investițiile care sunt necesare, pentru a solicita fonduri și pe această cale. Pentru a verifica calitatea aerului, APM Vrancea are puncte de colectare în județ: șapte la Focșani și câte unul la Odobești, Mărășești, Adjud, Măicănești, Lepșa, Suraia. ”Evoluția celor mai importante emisii la nivelul județului Vrancea evidențiază, pentru perioada 2007 – 2016, o scădere a emisiilor totale de poluanți inventariați, aspect datorat pe de o parte scăderii nivelului de producție comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau rețin poluanți înainte ca ei să intre în atmosferă”, se arată în raportul prezentat de APM Vrancea. De exemplu, în ceea ce privește emisiile de dioxid de sulf, ENET a implementat noi tehnologii de ardere, în timp ce pe fosta platforma Laminorul s-a lucrat cu pauze. (M. B.)

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.