MOZAIC STIRI ECONOMICE: Erste: Leul se va deprecia treptat până la 4,62 unităţi pentru un euro
”Înăsprirea politicii monetare în Statele Unite, împreună cu riscurile politice din Europa şi un posibil ton mai ferm din partea Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea dezavantaja leul în 2017”, potrivit băncii austriece. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat recent că nu vede spaţiu pentru aprecierea leului, sugerând în acest fel că ar putea fi tolerată o depreciere a acestuia. ”Acestea fiind spuse, BNR ar putea să împiedice o creştere puternică a cursului euro/leu, care este oricum mai puţin probabilă, având în vedere percepţia pieţei că volatilitatea acestuia este una scăzută în rândul monedelor din Europa Centrală şi de Est”, consideră analiştii Erste. Un alt argument împotriva deprecierii puternice a leului este finanţarea stabilă a deficitului de cont curent, investiţiile străine directe şi fondurile europene venite sub forma transferurilor de capital către administraţia publică acoperind peste 100% din deficitul extern. Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,5505 lei/euro, în uşoară creştere faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi aproape de nivelul maxim din iunie 2013 atins miercuri, moneda românească rămânând sub presiune, pe o conjunctură regională, spun analiştii. La nivelul Europei Centrale şi de Est, Erste anticipează că zlotul polonez, coroana cehă şi kuna croată vor înregistra performanţe mai bune decât forintul unguresc, leul şi dinarul sârbesc. ”Evoluţiile divergente ale monedelor din regiune vor continua în trimestrele următoare. Până la sfârşitul anului, vom vedea că trei monede vor deveni mai puternice faţă de euro, iar trei vor fi mai slabe comparativ cu nivelul actual”, se arată în analiză. Coroana are cel mai mare potenţial de creştere, după abandonarea plafonului de curs, probabil în luna aprilie, dar nivelul ridicat al plasamentelor pe termen lung în coroane care ar putea fi închise ar putea limita creşterile şi chiar să provoace corecţii mari.
România a început 2017 cu exporturi în creştere cu 13,6%
Exporturile de mărfuri româneşti au început 2017 cu un avans solid, de 13,6% comparativ cu prima lună din 2016, până la 4,68 miliarde euro, însă importurile au înregistrat un avans superior, de 17,4%, evoluţie care a deteriorat sensibil deficitul comercial, arată datele preliminare publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Importurile au avansat în ianuarie cu 17,4% faţă de ianuarie 2016, la 5,28 miliarde euro. În urma acestei evoluţii, deficitul comercial al României a fost în ianuarie de 602,2 milioane euro, în creştere cu 59% faţă de nivelul înregistrat în ianuarie 2016, de 379,7 milioane euro. România a exportat, în ianuarie 2017, mărfuri în valoare de 3,57 miliarde euro în Uniunea Europeană, adică 76,2% din total, şi a importat de 3,95 miliarde euro din celelalte 27 de state membre ale UE, adică 74,7% din totalul importurilor. În comerţul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în ianuarie. În prima lună a acestui an, exporturile în afara UE au fost de 1,11 miliarde euro, în creştere cu 21,3% faţă de ianuarie 2016, fiind depăşite de importuri, care au avut o valoare de 1,34 miliarde euro (A37,7%). Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerţul exterior în ianuarie, cu 48,3% la export şi 36,9% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,2% la export şi 30% la import. Produsele agroalimentare, băuturile şi tutunul au reprezentat 6,8% din exporturi şi 8,3% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,2% din exporturi şi 12,9% din importuri. În 2016, exporturile (FOB) au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Deficitul comercial din 2016 a fost de 9,96 miliarde euro, mai mare cu 19% faţă de 2015.
Industria românească a început 2017 cu un avans solid, de 5,8%
Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în ianuarie o creştere de 5,8% faţă de prima lună a anului trecut, ritm mult accelerat faţă de cel atins în 2016, pe fondul avansului puternic al sectorului-cheie de prelucrare, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe sectoare, industria de prelucrare, cu contribuţia cea mai importantă în România, a produs în ianuarie cu 6,5% mai mult faţă de aceeaşi lună din 2016. De asemenea, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a avansat cu 3,7%, în timp ce industria extractivă şi-a continuat declinul, înregistrând în ianuarie o scădere cu 7% faţă de ianuarie 2016. Statisticile reflectă problemele pe care le înregistrează, de mai mulţi ani, sectorul minier din România şi cel al companiilor de utilităţi, controlat în mare parte de stat şi care este subminat de lipsa reformelor şi de competitivitatea slabă. Comparativ cu luna decembrie 2016, producţia industrială a crescut în ianuarie cu 0,9% pe serie brută, dar a scăzut cu 0,5% pe seria ajustată în funcţie de influenţele sezoniere şi numărul de zile lucrătoare, indicatorul urmărit cel mai atent de economişti.
Intel cumpără Mobileye pentru 15,3 miliarde de dolari
Gigantul american Intel a convenit achiziţia Mobileye, companie israeliană de tehnologie în domeniul conducerii autonome, pentru 15,3 miliarde de dolari, cea mai mare sumă oferită vreodată unei companii IT din Israel, transmite Reuters. Tranzacţia, de 63,54 dolari pe acţiune în numerar, este şi cea mai mare achiziţie din lume în sectorul conducerii autonome. Mobileye acoperă 70% din piaţa mondială a asistenţei avansate pentru şoferi şi a sistemelor anti-coliziune. Intel anticipează că tranzacţia se va încheia în următoarele nouă luni şi va contribui la profitul pe acţiune şi la fluxul de numerar liber. Cele două companii colaborează deja cu grupul german BMW la un proiect pentru testarea a circa 40 de vehicule autonome în a doua jumătate a acestui an. Timp de 10 ani Mobileye a colaborat cu producătorul franco-italian de cipuri STMicroelectronics pentru producerea de cipuri pe care le vinde celor mai mari producători auto, pentru a treia generaţie de sisteme de conducere asistată.
Finanţele nu reuşesc să se împrumute de la bănci
Ministerul Finanţelor a înregistrat, luni, al doilea eşec consecutiv la licitaţiile pentru titluri de stat, respingând toate ofertele băncilor pentru obligaţiuni scadente în 29 aprilie 2024, în condiţiile în care sumele oferite au fost sub valoarea licitaţiei, iar dobânzile au fost considerate prea mari, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Licitaţia a avut o valoare anunţată de 300 milioane lei, dar oferta de finanţare a băncilor a fost slabă, de doar 288 milioane lei. "Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat", arată cumunicatul BNR. Eşecul era anticipat de analişti, care anticipau un o cerere slabă. "Nu este cel mai lichid titlu şi, pe fondul incertitudinilor interne şi externe mari, cererea ar putea fi slabă; mai mult, având în vedere că MF ar putea decide să nu plătească randamentele mai mari cerute de piaţă (după cum am văzut recent), e posibil să vedem o licitaţie cu alocare parţială sau chiar una eşuată", arăta raportul ING Bank, publicat luni dimineaţă.
