MOZAIC STIRI ECONOMICE: ANAF a micşorat sporul de stres de cinci ori
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat, luni, că a redus de la 25% la 5% sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică pentru angajaţii săi, printr-un ordin intrat în vigoare de la 1 martie, pentru că bugetul instituţiei a fost redus cu 4,6% în acest an faţă de nivelul din 2016, astfel că nu dispune de fonduri suficiente pentru plata sumelor. Sindicaliştii spun însă că decizia este nejustificată, în condiţiile în care riscul în combaterea şi impunerea disciplinei economico-financiare a crescut. Două ordine semnate de preşedintele ANAF, Bogdan Stan, şi intrate în vigoare la 1 martie anulează sporul de 25% şi introduce un spor de doar 5%, în locul beneficiului anulat. ANAF precizează că decizia a fost cauzată de lipsa fondurilor. "În construcţia bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri care să susţină acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică, până la nivelul maxim prevăzut de lege (25% din salariul de bază), de care au beneficiat inspectorii antifraudă în anii precedenţi. Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al ANAF s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentând un procent de 95,38% din execuţia anului 2016", se arată în reacţia transmisă de ANAF. Totuşi, conducerea ANAF consideră că este necesară acordarea unui spor de măcar 5% din salariul de bază pentru inspectorii din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi a 75% din sporurile pentru orele suplimentare efectuate. "Mentionăm că se va reveni cu o analiză în ceea ce priveşte modificarea procentului sporului de risc şi suprasolictare neuropsihică în momentul unei eventuale rectificări bugetare pozitive, luându-se măsurile care se vor impune", mai arată comunicatul Fiscului. Preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, susţine decizia de scădere a sporului de la 25% la 5% este nejustificată, în condiţiile în care riscul în combaterea şi impunerea disciplinei economico-financiare a crescut. SNFP nu numai că nu este de acord cu această diminuare, dar solicită extinderea aplicării sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii de control şi executare, printre care Agenţia Naţională de Adminsitrare Fiscală, Protecţia Consumatorului, Inspecţia Muncii, Garda Naţională de Mediu şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Decizia conducerii ANAF a fost luată în condiţiile în care execuţia bugetară din primele două luni ale acestui an a fost considerată slabă de economişti. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a avertizat duminică, la Digi 24, că Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă cifrele bugetare vor arăta la fel de rău după primele trei luni ca la finele lunii ianuarie, cu venituri în scădere şi o colectare foarte slabă. Prima ocazie va fi rectificarea bugetară, care poate fi făcută cel mai devreme în iulie, având posibilitatea să reducă cheltuielile sau să crească veniturile, care oricum sunt cele mai mici din Europa, a menţionat Dumitru. Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că veniturile bugetului general consolidat au fost în ianuarie de 19,2 miliarde lei, echivalent cu 2,4% din PIB, fiind cu 5,7% mai mici faţă de ianuarie 2016. Încasările din TVA au înregistrat o scădere dramatică faţă de ianuarie 2016, cu 24,8%.
Fiscul a lansat în dezbatere publică noile norme de aplicare a Codului Fiscal
Ministerul Finanţelor a lansat, ieri, în dezbatere publică noile norme de aplicare a Codului Fiscal, măsură necesară după ce guvernul a modificat mai multe niveluri ale taxelor de la 1 februarie. Principalele modificări vizează impozitul pe profit, pe veniturile microîntreprinderilor şi în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, la impozitul pe profit, proiectul de Hotărâre de Guvern cu noile normel de aplicare aduce precizări privind aplicarea Legii 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, de către o parte din plătitorii de impozit pe profit. De asemenea, prouiectul de act normativ aduce clarificări legate de aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul eliminării perioadei de aplicare şi a extinderii aplicării facilităţii şi pentru licenţe de utilizare a programelor informatice. "S-a luat în considerare faptul că, de la 1 ianuarie 2017, pentru anumite categorii de venituri neimpozabile nu se alocă cheltuieli (de exemplu: venituri din reducerea sau din anularea unor provizioane, veniturile din impozitul pe profit amânat, veniturile reprezentând modificarea valorii juste/reevaluarea investiţiilor imobiliare/active biologice/mijloace fixe etc)", arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat. În cazul impozitului pe venitul microîntreprinderilor, normele ţin cont de decizia Guvernului de a majora de la 100.000 euro la 500.000 euro plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderilor şi aplicare a două trepte de impozit pe venit, de 1%, pentru cel puţin un salariat, şi de 3%, pentru niciun salariat. Pentru salariaţii cu salarii mari, Guvernul a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute pentru calculul contribuţiilor sociale, iar vânzarea de proprietăţi de până la 450.000 lei nu mai este impozitată. În domeniul TVA, proiectul introduce dispoziţii procedurale "cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum şi cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să îşi poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA", a precizat ministerul.
Uztel a ieşit din insolvenţă, după patru ani de reorganizare
Tribunalul Dolj a decis ieşirea din insolvenţă a producătorului de echipamente petroliere Uztel Ploieşti, constatând îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate prin planul de reorganizare demarat în 2013, potrivit unui comunicat publicat luni de către administratorul judiciar Euro Insol, controlat de Remus Borza. Decizia este executorie, dar poate fi atacată în decurs de şapte zile, pe anumite aspecte. Hotărârea a fost pronunţată de tribunal în data de 3 martie. Compania şi-a declarat starea de insolvenţă în septembrie 2010. „Ca urmare a unui management defectuos la 6 septembrie 2010 societatea a fost nevoită să-şi declare starea de insolvenţă. Uztel era într-o vadită incapacitate de plată, acumulând datorii de peste 74 milioane lei. Înregistra restanţe la plata salariilor pe ultimele cinci luni, restante cître furnizorii de utilităţi şi materii prime”, a afirmat Borza, în cadrul comunicatului. Decizia instanţei a venit după ce, în perioada derulării planului de reorganizare, între ianuarie 2013 şi februarie 2017, Uztel a reuşit să-şi plătească atât creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe, cât şi creanţele curente către furnizori, salariaţi şi bugete. În reorganizare, Uztel a făcut plăţi de peste 430 milioane lei, potrivit administratorului judiciar.
Google confirmă lansarea unui nou smartphone Pixel
Google va lansa anul acesta o nouă versiune a primului său smartphone, Pixel. Rick Osterloh, vicepreşedintele diviziei de hardware Google, a confirmat faptul că anul acesta compania americană va lansa a doua generaţie de Pixel, primul smartphone pe care Google l-a construit în totalitate, atât software, cât şi hardware. Un al doilea model Pixel era previzibil. Ritmul anual este deja o tradiţie în domeniul smartphone-urilor şi niciun producător nu lansează un model care să nu fie urmat, la un an distanţă, de o versiune îmbunătăţită. Declaraţia lui Rick Osterloh vine doar să confirme ceea ce toată lumea aştepta din partea Google: continuarea eforturilor de a merge pe urmele celor de la Apple şi a deveni un producător complet, care să se ocupe de toate aspectele ce ţin de propriile produse. Pe de altă parte, aceeaşi declaraţie este o confirmare şi pentru partenerii Google - producătorii de smartphone-uri cu Android. Aceştia trebuie să se obişnuiască cu faptul că Google nu mai este doar compania care le furnizează sistemul de operare, ci şi concurentul direct.
Statul s-a împrumutat la dobanzi în scădere
Ministerul Finanţelor a vândut luni obligaţiuni de stat în valoare de 600 milioane lei (132,5 milioane euro), scadente la 8 martie 2022, în linie cu suma programată, pentru care băncile vor primi un randament mediu anual de 3%, uşor sub ultima licitaţie pentru o scadenţă apropiată, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Licitaţia este prima dintr-o nouă emisiune de obligaţiuni benchmark. Cele şapte bănci participante la licitaţie au oferit 798,3 milioane de lei, cu o treime peste suma cerută de stat. Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 3,4%. În urma licitaţiei, randamentul maxim oferit de către stat a fost de 3,05%, iar cel mediu, de 3% pe an, potrivit datelor BNR. Ultima licitaţie cu maturitate apropiată a avut loc în 16 şi 17 ianuarie, pentru obligaţiuni scandente în 19 decembrie 2022, când Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 775,4 milioane lei, la un randamant mediu de 3,14% pe an. Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru martie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,7 miliarde lei, la care se pot adăuga 375 milioane lei prin licitaţii suplimentare.
