Patronii critică dur măsurile privind creşterea salariului minim
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) contestă cele trei variante înaintate de Ministerul Muncii referitoare la creşterea salariului minim la nivel naţional, începând de la 1 ianuarie 2018, pe care le consideră ”proaste”. Preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, spune că patronatul nu a fost consultat pe acest subiect. Potrivit CNIPMMR, varianta care avansează un salariu minim în sistemul privat şi o altă valoare pentru salariul minim în sistemul bugetar va genera o migrare a forţei de muncă spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.
”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proastă ca cealaltă. Cum poţi să ai două salarii minime? Oricine a învăţat puţină şcoală ştie că ai un singur minim, nu două”, a declarat marţi preşedintele CNIPMMR, Liviu Rogojinaru, într-o conferinţă de presă. Valoarea salariului minim garantat în plată la nivel naţional este de 1.450 lei/lună în prezent. Potrivit primei variante, ar trebui să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar şi 1.550 lei/lună pentru sistemul privat. Varianta B indică un salariu minim de 1.550 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar, iar varianta C propune un salariu minim de 1.650 lei/lună atât pentru sistemul privat, cât şi pentru cel bugetar. Rogojinaru afirmă că CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante.
”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reuşesc să rezolve problemele reale ale României. Acum în România numai cine nu vrea nu munceşte”, afirmă Rogojinaru. În opinia oficialilor CNIPMMR, creşterile nu pot fi aplicate în lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor. ”Discuţiile referitoare la creşterea salariului minim, apărute în contextul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncţionalităţi existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereuşind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor şi ale salariaţilor”, mai spun reprezentanţii CNIPMMR. Din punctul de vedere al CNIPMMR, varianta A reprezintă varianta cu cel mai mare impact negativ. ”Acest sistem cu două salarii minime la nivel naţional, cel din sectorul bugetar mai mare decât cel din sistemul privat, va determina o creştere a numărului de angajaţi în sistemul public, în timp ce întreprinzătorii privaţi vor resimţi lipsa forţei de muncă”, afirmă oficialii CNIPMMR. Ei spun că prin acordarea unui salariu minim mai mare în sistemul bugetar, munca în domeniul privat nu mai este atractivă, atât timp cât în domeniul public se va câştiga un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără a fi legat de productivitatea muncii. În primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. În ceea ce priveşte variantele B şi C, prin care se realizează o mărire a salariului minim, ”fără a exista nicio analiză care să justifice această mărire”, coroborat cu faptul că în cazul creşterii salariului minim întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara creşterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocupare în special în rândul tinerilor, categoria de vârstă care este cea mai vulnerabilă şi care îşi găseşte cel mai greu un loc de muncă, consideră reprezentanţii Consiliului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
