MOZAIC STIRI ECONOMICE: BNR: Nu credem în bitcoin pentru că nu este ceva palpabil
iar banca centrală vrea să se asigure că nu existe pe piaţă produse riscante, care să compromită clienţii şi sistemul bancar, a declarat joi directorul compartimentului de reglementare a sistemelor de plăţi din cadrul BNR, Ruxandra Avram, în cadrul conferinţei Digital Banking & Insurance, organizată de revista The Diplomat. BNR nu crede în această monedă, adoptând o atitudine asemănătoare cu cea a Băncii Centrale Europene (BCE). ”Noi ca bancă centrală nu credem în bitcoini pentru că nu e ceva palpabil. BCE are şi ea reţineri în acest sens. Ne vom asigură să nu existe pe piaţă produse riscante, care să compromită clienţii şi sistemul bancar”, a afirmat Avram. Bitcoin este o monedă virtuală care permite transferul rapid al banilor, anonim şi fără controlul unei autorităţi centrale. Moneda este din acest motiv atractivă pentru cei care vor să evite controlul capitalului.
„În 2020 am putea să deschidem telefonul şi să alegem banca la care vrem să ne facem cont”
Evoluţiile tehnologice vor schimba radical piaţa bancară în viitor, iar clienţii ar putea să-şi deschidă cont la orice bancă doresc sau să obţină un credit doar prin telefonului mobil în 2020, a declarat joi directorul departamentului de Digital Banking în cadrul Băncii Comerciale Române (BCR), Marian Ignat, în cadrul conferinţei Digital Banking & Insurance, organizată de revista The Diplomat. Reprezentantul băncii consideră că schimbările aduse de noile tehnologii, care vor fi implementate în 2020, pot fi vizualizate şi în prezent de cei care observă ultimele tendinţe din domeniul digitalizării apărute deja în Europa centrală şi de vest. ”Mă gândesc că în 2020 am putea să deschidem telefonul, să alegem banca la care vrem să ne facem un cont şi să facem plăţi. Ăsta va fi viitorul. Am putea solicita credit prin telefon, dacă vrem să cumpărăm ceva imediat şi nu avem banii”, a spus Ignat. Bancherul consideră că băncile vor trebui să fie tot mai eficiente în facilitarea procesului de achiziţie online, în condiţiile în care doar 20% dintre clienţi folosesc internet banking, iar potenţialul de creştere este mare. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu, a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că Băncile din România au tehnologie şi resursele necesare de a adopta cele mai noi tehnologii din domeniul digital, în contextul în care noile tehnologii va ajuta sectorul bancar să-şi loializeze clienţii şi vor contribui la reducerea economiei subterane.
Financial Times: Guvernul suedez se plânge că încasează prea multe taxe
Guvernul suedez are o nemulţumire mai puţin obişnuită, aceea că încasează prea multe taxe, în condiţiile în care companiile şi populaţia plătesc mai mult decât ar trebui datorită dobânzilor pe care le primesc în conturile fiscale, mai atractive decât cele bancare, care sunt negative, relatează Financial Times. Datele oficiale publicate miercuri arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe. Guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari companiilor şi populaţiei care au plătit intenţionat taxe prea mari anul trecut. Guvernul vrea să descurajeze continuarea acestor practici, dar biroul pentru datoria naţională admite să eforturile nu vor fi probabil suficiente. ”Nu putem face nimic, este o consecinţă a dobânzilor actuale”, a arătat Marten Bjellerup, directorul pentru prognoză al instituţiei. Plăţile excedentare sunt o consecinţă neintenţionată a măsurilor băncii centrale de a stimula inflaţia, prin reducerea dobânzilor sub nivelul zero, începând de acum doi ani. În timp ce dobânzile au scăzut, legislaţia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile contribuabililor continuă să aducă o dobândă anuală de minimum 0,56% pe an. Din acest motiv, mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare. Majoritatea guvernelor ar fi mulţumite cu un surplus bugetar de peste două ori nivelul estimat. Dar Executivul de la Stockholm se plânge că acest împrumut involuntar din partea populaţiei îl va costa circa 800 de milioane de coroane în 2016 şi 2017, mai mult decât dacă s-ar fi împrumutat pe piaţa financiară. O evoluţie similară are loc şi în Elveţia, care a trecut la dobânzi negative în 2015. Aceste încasări excedentare impredictibile creează ceva probleme biroului pentru datorii. ”Nu ştiu cât vor sta aceşti bani în conturi, ceea ce înseamnă că dacă vor fi retraşi Guvernul va trebui să se finanţeze din altă parte”, a explicat Olle Holmgren, directorul pentru strategie al biroului. El a arătat că situaţia poate fi administrată, dar creează un element de incertitudine în buget şi procesul de finanţare. ”Guvernul a eliminat acum dobânzile pentru aceste depozite, dar biroul pentru datoria naţională se aşteaptă că şi o dobândă zero va rămâne atractivă pentru companii.
„Impactul Brexit ar putea deveni neplăcut destul de rapid”
Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea un impact semnificativ asupra comerţului bilateral, a declarat joi economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Peter Praet, transmite Reuters. El a avertizat totodată în legătură cu pericolul optimismului orb, afirmând că lucrurile ”ar putea lua foarte rapid o turnură negativă”. ”În privinţa Brexit cred că vor exista fricţiuni legale de comerţ, sunt convins de asta”, a spus oficialul BCE. El a mai afirmat că impactul asupra comerţului cu bunuri şi servicii va fi substanţial, ca şi cel asupra investiţiilor. Praet a spus că este optimist dar nu orbeşte, pentru că lucrurile se opt înrăutăţi foarte rapid, aşa cum a demonstrat istoria.
Galaxy S8 plus ar urma să aibă ecran de 6,2 inch
Noul flagship Samsung ar putea avea o versiune de top, numită Galaxy S8A, dotată cu un mai mult decât generos ecran de 6,2 inch. Deşi mai este mai bine de o lună până la prezentarea oficială, misterul cu privire la modul în care va arăta şi caracteristicile tehnice pe care le ascunde viitorul smartphone de top Samsung se disipează pe zi ce trece. Sursa obişnuită de zvonuri cu şanse mari de concretizare din cadrul industriei de smartphone-uri, Evan Blass, a publicat o listă întreagă de dotări tehnice care ar aparţine modelului Galaxy S8A. Imaginea pare a fi aceea a unui obiect de presă sau de promovare cu care Samsung îşi va însoţi următorul smartphone de vârf. Dintre caracteristicile tehnice destul de obişnuite, precum camera foto de 12 MP, rezistenţa la apă şi praf, cei 4 GB memorie RAM şi tehnologia de încărcare wireless, se remarcă în mod special două detalii. În primul rând, este vorba de dimensiunea ecranului. 6,2 inch este foarte mult şi intră deja în aşa-numita categorie a phablet-urilor - device-uri care se situează ca dimensiune între telefoanele obişnuite şi tablete (ecrane cu dimensiuni cuprinse între 5 inch şi 7 inch).
