Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Apetitul romanilor pentru afaceri este în scădere

Ziarul de Vrancea
1 feb 2017 256 vizualizări
Registrului Comerţului: Românii au înfiinţat cu 6,3% mai puţine firme noi în 2016

Românii au înfiinţat, anul trecut, 105.982 de companii noi, în scădere cu 6,35% faţă de 2015, peste două treimi dintre entităţiile noi înregistrate fiind societăţi cu răspundere limitată (SRL), arată statisticile publicate miercuri de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).  SRL-urile reprezintă 69,7% din totalul înregistrărilor de firme noi din 2016, cu un număr total de 73.889, potrivit ONRC. În 2015 s-au înfiinţat 113.167 de firme, dintre care 64.417 au fost SRL-uri, urmate de persoane fizice autorizate (PFA), cu 31.789 de noi înregistrări. Numărul de PFA-uri nou înregistrate în 2016 a scăzut cu 34,6%, până la 20.764, iar ponderea în numărul total de companii nou-înfiinţate s-a redus la 19,6%. Reducerea abruptă vine după ce, de la 1 ianuarie 2016, statul a introdus plata obligatorie a contribuţiei la pensie pentru PFA-uri, iar impozitarea firmelor mici s-a redus. În topul judeţelor şi oraşelor ţării, lider detaşat rămâne Bucureştiul, cu 18.062 înregistrări de firme în 2016, însă cu 4,9% mai puţine faţă de 2015. Pe locul al doilea se află judeţul Cluj, cu 5.674 de înregistrări, în scădere cu 4,5%, iar pe poziţia a treia judeţul Timiş, cu 4.711 firme nou-înfiinţate, în creştere cu 1,05% faţă de 2015. Pe poziţia a patra se află judeţul Ilfov, cu 4.586 de înregistrări, cu 5,7% mai puţine faţă de anul precedent. Sectorul care atrage cel mai mare număr de companii noi este comerţul, cu o cotă de 29,7% din numărul de firme nou-înfiinţate anul trecut.

Indicatorul în funcţie de care se stabilesc dobanzile este în creştere

Indicatorul Robor la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile la cele mai multe credite în lei, a urcat miercuri până la 0,85% pe an, nivel maxim din 4 ianuarie, de la 0,82% în şedinţa precedentă, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).  Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânxile la creditele variabile în lei. Robor la 3 luni a fost cotat miercuri la 0,85% pe an, de la nivelul de 0,82% înregistrat în precedenta şedinţă.  În ultimul an, Robor la 3 luni a atins un nivel maxim, de 0,9%, la finalul lunii decembrie, pentru ca ulterior să scadă, treptat, până la 0,8%.   Robor la 6 luni a crescut de la 1,02% pe an până la 1,04%. Creşterea dobânzilor poate fi pusă în legătură cu majorarea randamentelor la titlurile de stat din ultima perioadă.  Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie un nivel minim istoric de 0,68% pe an. Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la fnalul lunii octombrie, chiar dacă majorarea s-a oprit, o perioadă, în jurul nivelului de 0,8% pentru Robor la 3 luni.

Pas important pentru eliminarea tarifelor de roaming

Reprezentanţii Parlamentului European, ai Consiliului şi ai Comisiei Europene au ajuns în noaptea de marţi spre miercuri la un acord referitor la reglementarea pieţelor de roaming angro, ca ultim pas pentru eliminarea tarifelor de roaming din iunie 2017, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Negociatorii au convenit un tarif maxim de 3,2 cenţi pe minut pentru apelurile de voce, şi de 1 cent pentru un SMS, din 15 iunie 2017. Totodată, tarifele maxime pentru date vor fi reduse treptat, pe parcursul a cinci ani, de la 7,7 euro pe GB în 15 iunie 2017 la 6 euro pe GB din 1 ianuarie 2018, de 4,5 euro pe GB din 1 ianuarie 2019, de 3,5 euro pe GB din 1 ianuarie 2020, 3 euro pe GB din 1 ianuarie 2021 şi de 2,5 euro pe GB din 1 ianuarie 2022. ”Aceasta a fost ultima piesă a puzzle-ului. Din 15 iunie, europenii vor putea călători în UE fără costuri de roaming. Ne-am asigurat, de asemenea, că operatorii vor putea continua să fie competitivi pentru a furniza cele mai atractive oferte pe pieţele interne. Astăzi ne îndeplinim promisiunea”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Piaţa Unică Digitală, Andrus Ansip. Acordul însemnă că, atunci când călătoresc în UE, consumatorii vor putea să efectueze apeluri, să trimită SMS-uri sau să navigheze pe Internet de pe dispozitive mobile la acelaşi preţuri ca în ţările de origine. În plus, utilizatorii vor beneficia de abonamentele obişnuite atunci când călătoresc periodic în străinătate. Dacă aceştia vor depăşi limitele stabilite în contracte atunci când sunt în roaming, costurile suplimentare nu vor fi mai mari decât limitele convenite miercuri. Comisia Europeană va efectua o evaluare a pieţei angro până la sfârşitul lui 2019 şi va oferi o analiză intermediară până la 15 decembrie 2019. Parlamentul European şi Consiliul trebuie să aprobe acordul convenit miercuri, iar noile preţuri vor intra în vigoare pe 15 iunie 2017. Timp de 10 ani Comisia Europeană a lucrat la reducerea şi în cele din urmă eliminarea supratarifelor impuse de operatorii de telecomunicaţii clienţilor în timpul călătoriilor acestora în străinătate. Începând din 2007, preţurile de roaming au scăzut cu peste 90%, ultima oară în aprilie 2016, la 5 cenţi pe minut în cazul apelurilor de voce, 2 cenţi pentru un SMS şi 5 cenţi pentru 1 MB de date peste tarifele naţionale.

Rezervele valutare administrate de BNR au ajuns la 34,5 miliarde euro

Rezervele valutare gestionate de Banca Naţională a României (BNR) au crescut în luna ianuarie cu 276 milioane euro, sau 0,8%, faţă de finalul anului trecut, ajungând la 34,518 miliarde euro, arată datele publicate ieri de banca centrală. La finalul lunii decembrie 2016, rezervele se situau la 34,242 miliarde euro, în timp ce la sfârşitul anului 2015, rezervele valutare erau evaluate la 32,238 miliarde euro. În ianuarie au intrat în rezervele valutare 775 milioane euro, peste nivelul înregistrat în luna precedentă. Ieşirile au fost mai mici, de 499 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de bănci, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. Banca Naţională obligă băncile din România să depună 10% din pasivele în valută la BNR, pentru scadenţele reziduale de peste doi ani. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, dar valoarea sa a crescut la 3,73 miliarde euro, de la 3,66 miliarde euro în decembrie, ca urmare a majorării cotaţiilor metalului galben. Rezervele internaţionale ale României, care însumează valute şi aur, erau la finalul lunii ianuarie de 38,251 miliarde euro, în creştere cu 346 milioane euro faţă de luna precedentă. În luna februarie, Ministerul Finanţelor are de plătit 196 milioane euro în contul datoriei publice denominate în valută.

Facebook lucrează la o aplicaţie de conţinut video

Ambiţiile Facebook pe zona de video se vor concretiza într-o aplicaţie dedicată dispozitivelor de streaming. Conform The Wall Street Journal, Facebook lucrează încă de anul trecut la o aplicaţie de conţinut video pentru dispozitive de streaming precum Apple TV sau Google Chromecast. Ideea nu este una nouă, în interiorul companiei discutându-se această posibilitate de mai mulţi ani. Însă, pentru Facebook dezvoltarea aplicaţiei este partea uşoară a noii strategii. Compania americană trebuie să genereze conţinut video original pentru a putea monetiza. În acest sens, Facebook promite creatorilor de conţinut plata unei taxe de licenţă. Compania are în vedere clipuri relativ scurte, de cel mult 10 minute, şi transmisiuni live în cadrul cărora să afişeze reclama. Recent, Facebook şi-a avertizat acţionarii că nu mai poate încărca feed-ul reţelei sociale cu reclame fără să afecteze negativ experienţa utilizatorilor. O aplicaţie de conţinut video pare un loc bun de afişat reclame, ca alternativă la feed-ul Facebook. Compania condusă de Mark Zuckerberg testează în prezent şi afişarea de reclame în cadrul conţinutului video de pe Facebook. Reclamele vor fi afişate doar în cadrul clipurilor mai lungi de 90 de secunde, iar creatorii de conţinut vor primi 55% din veniturile generate.bu

Apple a depăşit Samsung la vanzări

Apple a revendicat titlul de cel mai mare furnizor de smartphone-uri din lume, pentru prima oară în ultimii cinci ani, devansând Samsung Electronics în perioada sărbătorilor, veniturile urcând datorită cererii mari pentru noul iPhone 7 Plus, relatează Reuters.  Vânzările de iPhone-uri şi un profit de aproape 18 miliarde de dolari au depăşit cu mult aşteptările analiştilor în trimestrul fiscal încheiat pe 31 decembrie, iar acţiunile Apple au urcat în urca informaţiilor cu 3% în timpul tranzacţiilor electronice de după închiderea bursei de pe Wall Street. Creşterea preţului acţiunilor a fost temperată de estimările precaute ale Apple pentru actualul trimestru, atribuite în principal de cotaţia ridicată a dolarului, care afectează companiile care realizează majoritatea vânzărilor în străinătate. Apple a vândut 78,29 de iPhone-uri în trimestrul fiscal încheiat pe 31 decembrie, faţă de 74,78 milioane de unităţi cu un an în urmă. Analiştii anticipau în medie vânzarea a 77,42 de milioane de telefoane, potrivit firmei de cercetare a pieţei FactSet StreetAccount.

Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,9 miliarde lei

Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru februarie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,9 miliarde lei, din care 1,8 miliard de lei prin certificate de trezorerie, iar 2,1 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni, la care s-ar putea adăuga câteva sute de milioane de lei prin licitaţii suplimentare.  Pentru ianuarie 2017, Finanţele anunţaseră un calendar de împrumuturi de 3,4 miliarde lei, dar a luat efectiv cu împrumutat doar 3,1 miliarde lei. Statul vrea să atragă de la băncile locale 1,8 miliard de lei prin certificate de trezorerie în februarie, prin două licitaţii, de 800 milioane de lei şi 1 miliard lei, programate pentru 13 şi 20 februarie, cu scadenţă de cinci luni, respectiv un an. La acestea se adaugă cinci emisiuni de obligaţiuni, în valoare de 2,1 miliarde de lei, sumă care ar putea fi suplimentată prin licitaţii adiacente. Prima licitaţie este programată pentru 2 februarie, cu o valoare de 600 milioane lei, având scadenţa peste doi ani. Vor urma încă două emisiuni de obligaţiuni la care statul vrea să atragă 300 milioane de lei, respectiv 600 milioane lei, cu scadenţă la 6 şi 3 ani.








În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.