MOZAIC STIRI ECONOMICE: Singurul producător de sodă din România se modernizează
Uzina din Râmnicu Vâlcea are 650 de angajaţi şi livrează sodă pentru opt pieţe de export în Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Asia. CIECH Soda România a fost preluată de Grupul CIECH în anul 2006, când uzina trecea prin momente dificile şi se confrunta cu operaţiuni supradimensionate, standarde de producţie depăşite, productivitate redusă şi turbulenţele economice. Reprezentanţii companiei au anunaţat că investiţiile în România au atins 220 milioane de euro, în cei zece ani de la preluare, şi au implicat achiziţia de noi echipamente, care au înlocuit unele vechi, recondiţionări şi reparaţii pentru altele cu scopul creşterii producţiei, asigurarea unui mediu de lucru mai bun şi asigurarea solidităţii financiare. Fabrica din România acoperă 20% din totalul producţiei de sodă a grupului.
Depozitele în lei ale populaţiei au crescut cu 3,6% lei în decembrie
Soldul depozitelor deschise de către populaţie la băncile din România a crescut în decembrie cu 3,6% faţă de luna precedentă, la 103,64 miliarde lei (23,06 miliarde euro), acesta fiind cu 13% (13,7% în termeni reali) peste nivelul de la finele anului 2015, în timp ce firmele au ajuns la economii în bănci de 84,76 miliarde lei, în creştere anuală cu 6,4% (7% în termeni reali), potrivit datelor publicate ieri de Banca Naţională a Romnâniei (BNR). Plasamentele populaţiei şi firmelor în bănci au crescut cu 4,2% în decembrie, ajungând la o sumă totală de 274,22 miliarde lei (61 miliarde euro), sold cu 8,2% mai mare decât cel de la finele anului 2015. Depozitele în lei s-au situat la 188,4 miliarde lei, în urcare cu 5,5% la finele lui decembrie 2016, însă cu o creştere anuală de 10%. Din totalul acestora, populaţia avea economii în lei la bănci de 103,64 miliarde lei, în urcare cu 3,6% faţă de noiembrie, iar firmele deţineau 84,76 miliarde lei în plasamente bancare, cu 8,1% mai mult. Depozitele în valută ale populaţiei şi firmelor, exprimate în lei, au consemnat în decembrie o creştere în sold cu 1,4% comparativ cu luna precedentă (exprimate în euro, au avansat cu 0,9%)şi cu 4,5% (în euro, cu 4,2%) faţă de finele anului anterior, la aproape 85,82 miliarde lei (18,9 miliarde euro). Economiile persoanelor fizice au avansat cu 2,3%, la 59,82 miliarde lei, iar avansul anual a ajuns la 8,6% (în euro, cu 8,2%). Pe de altă parte, plasamentele firmelor în valută, exprimate în lei, s-au redus cu 0,7%, la circa 26 miliarde lei. Soldul acestora a înregistrat o scădere anuală cu 3,7% (în euro, cu 4%). În urma acestor evoluţii, populaţia şi firmele rămân în poziţia de creditor net faţă de sistemul bancar, în condiţiile în care valoarea depozitelor din bănci este cu 24,6% mai mare faţă de valoarea totală a creditelor luate la 31 decembrie, de 220,09 miliarde lei (48,97 miliarde euro). Creşterea economiilor vine pe fondul majorării accelerate a veniturilor populaţiei în ultimul an. Câştigul salarial mediu net la nivel naţional a crescut cu 13,2% în ultimul an, până la 2.172 lei (echvialent 482 euro) în luna noiembrie 2016.
Proiectul de buget va fi aprobat cu limita de deficit de 2,99% din PIB
Ministrului Finantelor, Viorel Ştefan, a afirmat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că bugetul pe 2017 va fi aprobat vineri, precizând că deficitul bugetar a fost estimat la 2,99% din PIB, după standardele ESA, fiind respectată limita de 3% din tratatul de la Maastricht. ”Limitele propuse au fost estimate ţinând seama de constângerile bugetare privind încadrarea în deficitul ESA , respectiv 2,99% din PIB respectând 3% prevăzut în tratatul de la Maastricht. După transmiterea bugetelor pe fiecare ordonator în aceste limte, în cursul zilei de 24 ianuarie, adică ieri, a avut loc o reevaluare cu fiecare ordonator de credite în parte a acestor limite şi ca urmare a acestor discuţii propunem astăzi spre aprobare Guvernului noile limite de construcţie a bugetului pe 2017. (…) Limitele privesc atât construcţia bugetelor pe fiecare ordonator cât şi limitele în care s-a făcut echilibrarea bugetelor locale”, a declarat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. Pe tot parcursul zilei de marţi au avut loc discuţii cu miniştrii, la sediul PSD din Băneasa, pentru a modifica forma initială a proiectului de buget pus în dezbatere publică luni dimineaţă. Modificările au fost cerute de premierul Sorin Grindeanu, acesta declarându-se nemulţumit de forma proiectului de buget pe care ministrul Finanţelor a făcut-o publică. ”Mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut în ultimele zile, ceea ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore merită apreciat. Tocmai de aceea astăzi putem să venim în şedinţa de guvern cu nota privind limitele de cheltuieli revizuite”, le-a spus prim-ministrul Sorin Grindeanu miniştrilor, în debutul şedinţei de Guvern de miercuri.
Europenii nu profită de dobânzile scăzute pentru a-şi administra datoriile
După ani de zile de dobânzi aflate la minime record, europenii nu au avut niciodată o oportunitate mai bună pentru a-şi pune în ordine datoriile, dar cu toate acestea nu au făcut-o, potrivit unui studiu publicat ieri de ING, transmite Bloomberg. Aproape două treimi dintre europeni nu au profitat de şansa de a contracta împrumuturi noi sau de a le refinanţa sau extinde pe cele existente la costuri scăzute, pentru reducerea plăţilor, sau pentru a se folosi de economii în vederea reducerii datoriilor. Doar 11% dintre persoanele intervievate care au optat să economisească mai puţin datorită dobânzilor scvăzute au folosit banii pentru a achita un împrumut, în timp ce doar 8% au achitat o parte din creditul ipotecar. Aceste constatări arată că oamenii ar putea avea probleme atunci când vor creşte dobânzile. Banca Centrală Europeană (BCE) a extins programul de suplimentare a lichidităţilor din piaţă prin achiziţii de obligaţiuni, iar Banca Angliei va menţine dobânda de referinţă la minimul record de 0,25% cel puţin pentru încă doi ani, dar creşterea presiunilor inflaţioniste ar putea însemna apropierea sfârşitului politicilor monetare relaxate. ”Având în vedere că 50% dintre europeni au datorii, ar putea profita mai mulţi de avantajul dobânzilor scăzute pentru a le plăti. Reducerea datoriilor oferă o flexibilitate mai mare în cazul unor cheltuieli neprevăzute, sau dacă ar creşte costurile”, potrivit analiştilor ING, coordonaţi de Ian Bright. Raportul ING sugerează că chiar şi după opt ani de la criza financiară mulţi oameni sunt nepregătiţi pentru şocuri financiare, cum ar fi pierderea locului de muncă. În Europa, aproape o treime dintre respondenţi nu au economii, iar dintre cei care au, 36% au mai puţin de trei salarii economisite. Peste un sfert dintre europeni au împrumuturi, chiar dacă au economii cu care ar putea plăti cel puţin o parte din datorii. Asta în pofida faptului că britanicii plătesc anual, fără să fie nevoie, dobânzi de aproximativ 650 de lire sterline, arată o cercetare publicată în 2014 de University of Nottingham.
LG G6 va fi lansat pe 26 februarie
LG va lansa primul flagship de anul acesta la Mobile World Congress, pe 26 februarie. Spre deosebire de Samsung, care a anunţat că Galaxy S8 va fi lansat în martie, compatrioţii lor de la LG vor să profite de cel mai mare târg anual de tehnologii mobile şi să lanseze smartphone-ul G6. LG G6 este un device foarte important pentru compania coreeană. Asta după ce flagship-ul anului trecut, modelul G5, nu a avut succesul scontat. Simultan cu imaginea, au ajuns cunoscute şi o parte din dotările tehnice. Astfel, vorbim de un telefon cu ecran curbat de 5,7 inch care va reprezenta mai bine de 90% din partea frontală a dispozitivului. O parte din caracteristicile modelului de anul trecut, precum camera foto duală şi cititorul de amprente plasat pe spatele telefonului au fost păstrate. Pe de altă parte, LG renunţă la plastic şi apelează la metal şi sticlă pentru noul G6, care va fi rezistent la apă şi dotat cu ieşire audio de 3,5 mm. G6 este un smartphone cu atât mai important pentru LG, cu cât compania coreeană a înregistrat o pierdere de 224 milioane de dolari pierdere în Q4 2016, datorată şi vânzărilor slabe înregistrate de G5.
